La 1 ianuarie 2024, Belgia preia de la Spania preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni. Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite „trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Spania (iulie-decembrie 2023), Belgia (ianuarie-iunie 2024) şi Ungaria (iulie-decembrie 2024).

Belgia deţine preşedinţia rotativă pentru a 13-a oară, într-un moment în care Uniunea Europeană se află la o răscruce de drumuri, confruntându-se cu consecinţele războiului din Ucraina, efectele post-pandemie, criză energetică, dezinformare, evenimentele climatice extreme, conflictul din Orientul Mijlociu, se arată pe site-ul preşedinţiei belgiene, consultat de Agerpres.

Preşedinţia belgiană se va concentra pe şase arii tematice şi va acorda o atenţie deosebită menţinerii sprijinului neclintit pentru Ucraina. De asemenea, va sprijini adoptarea Agendei Strategice 2024-2029 şi va pregăti discuţii privind viitorul Uniunii Europene. Pe măsură ce ciclul instituţional actual se încheie, preşedinţia va sprijini o tranziţie spre următorul. În privinţa afacerilor generale, preşedinţia belgiană va continua lucrările în curs privind extinderea, iar în luna mai, UE va sărbători cea de-a 20-a aniversare de la cea mai mare extindere din istoria sa (2004), o piatră de hotar pentru unitatea şi prosperitatea la nivelul întregului continent.

Un obiectiv principal al preşedinţiei belgiene în ceea ce priveşte afacerile externe va fi furnizarea de sprijin politic, economic, militar, umanitar şi juridic foarte ferm pentru Ucraina. Pe zona de justiţie şi afaceri interne, priorităţile-cheie vor fi reforma sistemului de migraţie şi azil, precum şi crearea unei zone Schengen reziliente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Belgia a fost prima ţară din UE care a deţinut preşedinţia Consiliului în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 1958, numărându-se printre membrii fondatori ai construcţiei comunitare. Belgia a fost primul stat care a deţinut preşedinţia, pentru că numele statului începe cu litera „B”, iar ordinea în care tratatele prevedeau că se asigura preşedinţia rotativă era una alfabetică.

Alte perioade în care Belgia a deţinut preşedinţia: ian. – iun. 1961; ian. – iun. 1964; ian. – iun. 1967; ian. – iun. 1970; ian. – iun. 1973; ian. – iun. 1978; iul. – dec. 1982; iul. – dec. 1987; ian. – iun. 1994; ian. – iun. 2002; iul.-dec. 2010.

#2024 #Belgia #președinția UE

O jurnalistă germană a făcut un experiment inedit și riscant. Ea a deschis un cont online și, în mod fals, s-a prezentat drept o admiratoare a lui Putin. În scurt timp a fost contactată de diferite persoane, inclusiv de politicieni germani. Experimentul s-a încheiat cu amenințări cu moartea, transmite mediafax.ro.

Jurnalista Angelic Geray a administrat timp de câteva luni un cont fals de pe rețelele de socializare. Potrivit Nexta, contul deschis sub numele de „Kația” a avut scopul de a-i demasca pe agenții Kremlinului.

Jurnalista germană s-a prezentat drept o susținătoare a președintelui rus Vladimir Putin și a publicat videoclipuri cu steagul rus. În scurt timp, ea a fost contactată de persoane necunoscute. Acestea au luat legătură cu ea și au cerut să îndeplinească mici sarcini.

Printre altele, i s-a cerut să fotografieze lucruri din Germania și să urmărească persoane din partidul CDU, din companii de armament și din diferite organizații non-guvernamentale. De asemenea, i s-a solicitat să colecteze date personale despre angajații instituțiilor și organizațiilor urmărite.

Jurnalista a aflat cum sunt recrutați agenții

Astfel, jurnalista a dezvăluit modul în care sunt recrutați agenții. Conform procedurilor, recrutarea „agenților ocazionali” începe adesea cu sarcini simple care sunt răsplătite cu sume mici de bani. De exemplu, agenții începători trebuie să facă o fotografie, să ridice un colet sau să obțină o cartelă SIM. Ulterior, sarcinile devin mai serioase. Comunicarea se desfășoară în principal pe Telegram, iar fiecare executant cunoaște doar o parte a operațiunii.

Canalul „Kația” a fost contactat de un politician german Jovica Jović, membru al Alianței Sarah Wagenknecht (BSW). Este vorba despre o formațiune populistă de stânga care militează pentru renunțarea la ajutorul acordat Ucrainei și apropierea de Rusia.

Ce a pățit jurnalista la finalul experimentului

Politicianul a oferit sfaturi cu privire la dezvoltarea canalului. De exemplu, i-a sugerat lui Geray să filmeze un videoclip în care dansează pe drapelul NATO. Politicianul a fost întrebat dacă are legături cu serviciile secrete ruse și a răspuns că, teoretic, nu cunoaște nimic, dar, practic, știe multe. Ulterior, când a fost pus să explice declarația, politicianul a negat legăturile cu serviciile de informații ruse.

Până la urmă, jurnalista și-a dezvăluit identitatea. Informațiile au fost publicate, chiar dacă persoane necunoscute i-au trimis jurnalistei amenințări cu moartea.