Asociația „Parlamentul Independenței” a semnat, la sfârșit de anul 2023, o declarație сu privire la inițiativa președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, despre desfășurarea unui referendum în aceeași zi cu alegerile prezidențiale pe 24 decembrie 2024. Potrivit deputaților care au pus temeliile creării Republicii Moldova și care apără cu tărie și consecvent valorile ce stau la baza Declarației de Independență, este o îngrijorare și nedumerire cel puțin din două motive.

„În acest context de neglijare a spiritului și normelor constituționale, trezește îngrijorare și nedumerire propunerea șefului statului de a desfășura un referendum cu privire la necesitatea aderării la Uniunea Europeană. Constatăm că, în primul rând, este neglijată hotărârea Curții Constituționale din Republica Moldova din 20 noiembrie 2014 care exclude posibilitatea de a desfășura referendum în aceeași zi cu alegeri de orice tip. Este o hotărâre care nu are cale de atac, deoarece Curtea Constituțională nu mai poate reveni la această chestiune. Iar pretinsele argumente invocate, le considerăm total imorale: este inadmisibil să faci referire la referendumul inițiat de odiosul Plahotniuc în aceeași zi cu scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019, deoarece Parlamentul a recunoscut oficial, prin Declarația sa din 08.06.2019, că atât Curtea Constituțională cât și alte instituții de bază, au făcut parte din statul captiv, iar deciziile lor din acea perioadă sunt lovite de nulitate și nu pot avea consecințe de ordin juridic.

În al doilea rând, Parlamentul Republicii Moldova a votat unanim în anul 2005 perspectiva clară de aderare la Uniunea Europeană și niciun alt parlament n-a pus la îndoială sau anulat această opțiune, practic fără alternativă. Între timp mai multe guvernări au obținut, mai întâi, statutul de membru asociat al Uniunii Europene, țară candidat la aderare, iar recent a fost adoptată decizia privind începutul negocierilor pe capitole a procesului de aderare care, de regulă, durează între 7-11 ani”, scrie în declarație.

„Cât nu e târziu, îndemnăm conducerea Republicii Moldova să renunțe la orice experimente, care ar pune în pericol negocierile și integrarea europeană, inclusiv organizarea de referendumuri în condiții de insecuritate și război hibrid”, astfel se încheie declarația.

Ea a fost semnată de: ARSENI Alexandru, Profesor universitar, Doctor habilitat în dreptul constituțional, Votantul și semnatarul Declarației de Independență, Cavaler al ordinelor „Republicii”, „Ordinului de Onoare”, Medalia Academiei de Știință „Nicolae Milescu Spătaru”, „Meritul civic” și „Meritul muncii”; Președintele AO „Parlamentul Independenței”; Membru de Onoare, în grad de Comandor al Ordinului Militar de România.

Amintim că Maia Sandu a anunțat, în ajun de Crăciun pe stil nou, că va candida pentru un nou mandat și că cere organizarea unui referendum privind aderarea la UE. Secretarul CEC explicase că referendumul nu poate fi organizat concomitent cu prezidențialele, însă pe 28 decembrie 2023, Parlamentul a votat o decizie, astfel încât să fie posibil. Speakerul Igor Grosu crede că referendumul va pune punct pe aceste speculații: dacă vor sau nu moldovenii în UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Referendumul privind UE. Maia Sandu a explicat dacă sau cum vor putea participa cetățenii din Transnistria și Găgăuzia

#Alegeri prezidentiale #declarație #deputati #Maia Sandu #Parlamentul Independenței #referendum #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.