Să consumi un mic dejun echilibrat, cu cantitatea potrivită de proteine, carbohidrați și grăsimi, oferă organismului energie esențială pentru întreaga zi și dă tonul pentru alegeri alimentare mai sănătoase.

Pentru pierderea în greutate, e important să consumi un mic dejun care oferă cel puțin 15 grame de proteine. Este suficient pentru a te ajuta să ai un avans pentru ziua respectivă și ai un nivel ridicat de energie.

Când mănânci mai puține calorii pentru pierderea în greutate, este important să fii organizată cu ceea ce incluzi în farfurie. A face loc pentru mai multe proteine, te poate ajuta să-ți îndeplinești obiectivele de slăbire. Pe lângă proteine, există și alți nutrienți pe care e bine să-i consumi.

Consumă proteine slabe

Ouăle sunt probabil cel mai important lucru atunci când te gândești să adaugi mai multe proteine la micul dejun. Nu uita însă de alimentele proteice pe bază de plante. Fasolea, leguminoasele, cerealele integrale, nucile și semințele pot conține și ele multe proteine, oferind și alți nutrienți, cum ar fi fibre și antioxidanți.

Proteinele promovează pierderea în greutate prin îmbunătățirea factorului de sațietate. Există cercetări, cum ar fi un articol din 2020 din Journal of Nutrition, care susțin beneficiile distribuirii aportului de proteine pe parcursul zilei pentru a optimiza creșterea musculară.

Pe lângă faptul că te vei simți mai plină, consumul de proteine la începutul zilei te va ajuta să faci alegeri nutritive la prânz. De asemenea, poate preveni poftele de la masa de seară.

Concetrează-te pe fibre

Combinarea fibrelor cu proteinele la micul dejun va dubla factorul de sațietate. Fibrele încetinesc digestia, astfel încât stomacul să nu ceară din nou mâncare la o oră după masă. De asemenea, fibrele pot ajuta la menținerea sub control a nivelului de zahăr din sânge. În plus, unele tipuri de fibre hrănesc bacteriile bune din intestin. Ele promovează un microbiom sănătos și divers, care poate sprijini pierderea în greutate.

Ai grijă cu cantitatea de zahăr adăugat

Este ceva deja obișnuit să consumi mai degrabă zahăr decât proteine dimineața. Opțiunile de mic dejun dulci, cum ar fi brioșele, gogoșile și alte produse de patiserie sunt atât de populare și mereu la îndemână. De fapt, articolele de panificație precum brioșele și produsele de patiserie sunt două dintre principalele surse de zahăr adăugat. Cu toate acestea, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, consumul în exces de zahăr a fost legat de creșterea în greutate și de obezitate.

Asociația Americană a Inimii recomandă ca majoritatea oamenilor să își propună să consume cel mult 6 lingurițe (aproximativ 25 de grame) de zahăr pe zi pentru femei și 9 lingurițe pe zi (sau aproximativ 37 de grame) pentru bărbați.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.