Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Expert, după propunerea Irinei Vlah privind referendumul: Republica Moldova nu va negocia contribuția la bugetul UE

14 Ian. 2024, 16:36
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
14 Ian. 2024, 16:36 // Politica //  Elena Putregai

Republica Moldova nu va negocia contribuția la bugetul Uniunii Europene. Or, contribuția este calculată pe baza unor indicatori economici, cum ar fi TVA, accize etc. și nu prin negocieri separate. Cu precizări în acest sens a venit expertul Watchdog.md, Andrei Curăraru, în contextul declarațiilor făcute astăzi de lidera Platformei Moldova, Irina Vlah, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. El a mai spus că referendumul privind integrarea europeană a fost propus pentru a constata o majoritate covârșitoare în susținerea acestui parcurs, iar dacă Irina Vlah consideră că în cadrul acestui exercițiu trebuie adresată și întrebarea despre neutralitatea țării, nu are decât să colecteze 100 de mii de semnături și să inițieze propriul referendum.

„Doamna Vlah a spus că vom negocia cu UE contribuția noastră la buget – ceea ce este un fals. Contribuția fiecărui stat la buget depinde de venitul național net. În funcție de cât câștigăm, o parte din această contribuție se duce imediat la UE. De asemenea, o fracțiune mică din taxa pe valoarea adăugată, accizele pe zahăr, precum și taxele de import. Acest fapt nu este negociat cu UE și nu poate fi negociat”, explică Andrei Curăraru.

De asemenea, potrivit lui, Irina Vlah a dat de înțeles că Republica Moldova ar putea negocia niște regimuri facilitate pentru exportatori. „De fapt, exportatorii sunt cei mai mari beneficiari ai integrării europene, pentru că nu vor mai plăti taxe de import în UE, care este de departe cel mai mare partener al nostru economic și care ne va ajuta de asemenea și prin politica monetară comună, și prin politica vamală comună. Dar, în același timp, vom avea și perioade de tranziție în care să ajutăm producătorii noștri, în special producătorii agricoli să fie mai bine plasați în această piață”, a notat expertul.

Andrei Curăraru a făcut trimitere și la declarația despre inițiativa de consfințire a neutralității în Republica Moldova. Potrivit lui, acest fapt este deja consfințit de Constituție și în prezent nu există o majoritate parlamentară care să modifice Constituția. „Această mișcare ar fi una declarativă, adică foarte convenabil cumva pusă în legătură faptul că domnia sa menționează că este un război pe teritoriul Ucrainei, dar nu menționează cine a inițiat acest război. Și nu pomenește Federația Rusă care este principala amenințare la adresa securității naționale a Republicii Moldova”, susține Andrei Curăraru.

Cât despre declarațiile Irinei Vlah precum că referendumul privind integrarea europeană este doar un act de PR, expertul admite acest lucru parțial. Și anume în sensul în care majoritatea statelor care au intrat în UE au realizat referendumuri cu un an înainte de integrare. Dar sunt exemple numeroase, precum Norvegia, Marea Britanie sau chiar Groenlanda care au pus problema în fața cetățenilor atunci când nu era clar care este poziția societății. De exemplu, Norvegia de două ori a stabilit că nu vrea să intre în UE.

Președinta Platformei Moldova, Irina Vlah, a declarat că referendumul anunțat de șefa statului nu are nimic în comun cu votul pentru aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit ei, este vorba despre o acțiune de PR în interesul unui politician, care va fi finanțată de la bugetul statului și care nicidecum nu apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 20:00
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 20:00 // Slider //  Ana Panaguța

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!