Bulgaria a înlocuit importurile de petrol rusesc cu ţiţei provenit din Kazahstan, Irak şi Tunisia, în prima lună a acestui an, informează Reuters, pe baza analizei datelor LSEG şi discuţiilor cu traderii.

Bulgaria beneficiază de o excepţie de la embargoul impus de Uniunea Europeană, care îi permite să continue să importe ţiţei rusesc, prin intermediul tancurilor petroliere, în anul 2024. Însă, ţara a decis să restricţioneze exporturile pentru toate produsele rafinate realizate din ţiţei rusesc, începând din această lună, ceea ce face practic imposibil pentru singura rafinărie din Bulgaria să proceseze în continuare ţiţei rusesc şi, de asemenea, a decis să înceteze complet importurile de petrol rusesc din luna martie.

Bulgaria importă petrol pentru a alimenta rafinăria de la Burgas, care are o capacitate de 190.000 de barili pe zi şi este operată de grupul petrolier rus Lukoil. Pe ansamblul anului 2023, Bulgaria a fost al patrulea mare cumpărător de ţiţei rusesc prin intermediul tancurilor petroliere, achiziţionând peste 100.000 de barili pe zi.

Însă, în ianuarie, nicio livrare de petrol din Rusia nu este programată să ajungă în portul Burgas. În condiţiile în care Lukoil nu îşi mai poate aproviziona rafinăria de la Burgas cu propriul său ţiţei de tip Urals, grupul rus trebuie să utilizeze ţiţei din altă parte, ceea ce duce la creşterea costurilor de operare pentru această rafinărie. Profitabilitatea rafinăriei de la Burgas este afectată şi de o taxă de 60% impusă de Guvernul de la Sofia pentru profiturile rafinăriei.

Datele LSEG analizate de Reuters arată că, în luna ianuarie, rafinăria de la Burgas urmează să ajungă la două livrări de 70.000 de tone de ţiţei de tip KBECO din Kazahstan, o livrare de 76.000 de tone de ţiţei de tip Basrah Light, una de 50.000 de tone de ţiţei CPC Blend şi 33.000 de tone de ţiţei din Tunisia.

Traderii susţin că petrolul KBECO, un ţiţei din Kazahstan exportat prin intermediul porturilor ruseşti şi a cărui calitate este comparabilă cu petrolul rusesc Urals, este cel mai probabil înlocuitor pentru petrolul rusesc în Bulgaria, însă traderii atrag atenţia asupra faptului că oferta de ţiţei KBECO este limitată, iar preţul este semnificativ mai mare decât cel al petrolului Urals.

Rafinăria de la Burgas este concepută pentru a procesa ţiţei Urals şi în prezent poate funcţiona numai pe bază ţiţei „acru” (sour), cu concentraţie de sulf de peste 0,5%, care este mai dificil de obţinut şi mai scump în UE, susţin traderii.

„Piaţa pentru ţiţeiul sour în Europa este una redusă pentru că nu există livrări disponibile de petrol Urals sau din Kurdistan”, a precizat un trader consultat de Reuters.

Exporturile de petrol din regiunea Kurdistan din Irak sunt suspendate începând din primăvara lui 2023.

Grupul petrolier rus Lukoil a anunţat anul trecut că îşi va revizui strategia cu privire la activele sale din Bulgaria şi ar putea lua în considerare o eventuală vânzare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bulgaria #petrol #Rusia

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.