O nouă dezinformare de la Tiraspol! Pretinsul Minister al Securității din regiunea transnistreană a emis un comunicat de presă în care anunță că în Republica Moldova ar fi pregătite „grupuri speciale” de militari veniți din Ucraina, care ar urma să comită „atacuri teroriste” în regiunea transnistreană. Biroul Politici de Reintegrare a dezmințit anunțul, scrie Zona de Securitate.

„Sunt informații cu tentă provocatoare ce urmăresc scopuri propagandistice. Repetăm recomandarea informării din surse publice oficiale, difuzate de către autoritățile constituționale”, se arată în răspunsul Biroului pentru Zona de Securitate.

În anunțul făcut de MGB se insinuează că presupusele antrenamentele au loc sub conducerea specialiștilor străini, grupuri speciale de luptă: peste 60 de persoane, majoritatea sosite de pe teritoriul Ucrainei și având experiență în operațiuni de luptă sunt instruite pentru a desfășura acte de terorism pe teritoriul RMN care vizează distrugerea infrastructurii critice, sabotajul obiectivelor militare, capturarea sau asasinarea funcționarilor de rang înalt ai republicii și a șefilor organelor de drept.”

Informația apare pe fondul prelungirii de către șeful grupării separatiste ,Vadim Krasnoselski, a codului galben de alertă teroristă în stânga Nistrului. Decretul a fost semnat astăzi, 12 ianuarie, cu termenul până la 14 martie 2024. În stânga Nistrului alertă teroristă a fost instituită în aprilie 2022 și prelungită până în martie.

Informația publicată de Tiraspol privind pretinsele antrenamente din Republica Moldova a fost preluată de mass media din Federația Rusă.

Un alt caz de dezinformare

Pe 10 ianuarie MGB anunța despre un alt presupus accident armat. Două persoane din stânga Nistrului ar fi fost răpite și duse pe teritoriul Ucrainei, cazul ar fi avut loc pe 7 ianuarie.

„În apropierea frontierei dintre Transnistria și Ucraina a avut loc un incident cu utilizarea armelor de foc, în urma căruia doi cetățeni transnistreni au fost transferați pe teritoriul Ucrainei”, se arată în nota informativă emisă de MGB.

Ucraina a dezmințit acuzațiile, ofițerul de presă al Serviciului de Frontieră al Ucrainei, Andrei Demcenko, a declarat pentru presa de la Kiev a că nu cunoaște despre nici un incident de acest fel și a catalogat acuzațiile drept nefondate și provocatoare.

„Aceste declarațiile poartă un caracter provocator și sunt lansate cu scopul de a învinui Ucraina. Însă noi înțelegem că enclava (regiunea transnistreană n.r) are orientare pro-rusă.”

Informația despre incident a apărut la o zi după ce portalul guvernamental ucrainean a publicat o citație, potrivit căreia așa-zisul ministru de externe din stânga Nistrului, Vitali Ignatiev, cetățean ucrainean, este suspectat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) de este bănuit într-un dosar de subminare a ordinii constituționale a Ucrainei și de colaborare cu statul agresor sau administrația sa de ocupație.

Conform citației, în perioada 15-17 ianuarie, Vitali Ignatiev, originar din regiunea Odesa, trebuie să se prezinte la biroul SBU din regiunea Vinnița pentru „a primi o notificare scrisă privind suspiciunea de comitere a unor infracțiuni”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biroul pentru politici de reintegrare #Chisinau #provocare #Transnistria

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.