Limitarea libertății de exprimare și circulație, condamnarea activiștilor, opresiuni asupra presei, tortură și tratamente inumane – acestea sunt încălcările raportate de Promo-LEX pe parcursul anului 2023 în stânga Nistrului. Organizația notează în raportul său anual măsurile restrictive exagerate s-au intensificat în regiunea separatistă, în contextul pandemiei și războiului din Ucraina.

Cel mai tragic caz, conform asociației, este omorul opozantului Oleg Horjan, considerat lider al opoziției de la Tiraspol. Raportul arată că acesta a fost „una dintre puținele persoane publice care au avut curajul să invoce abuzurile comise în stânga Nistrului”.

„Administrația de facto, susținută de Federația Rusă, continuă să introducă și aplice „legi” represive, creând un climat de frică și intimidare. În plus, practicile continue de condamnare abuzivă și detenție excesivă demonstrează o abordare sistematică de încălcare a drepturilor omului”, transmite Promo-LEX.

Potrivit membrilor organizației, nu au fost înregistrate evoluții esențiale în cazurile activiștilor Victor Pleșcanov și Vadim Pogorlețchi, condamnați în anul 2022 pentru critici la adresa administrației regiunii separatiste sau a invaziei ruse în Ucraina, iar unul dintre ei a fost diagnosticat cu o maladie oncologică.

„Un alt fenomen grav, care și-a păstrat intensitatea se referă la încălcarea dreptului la libera circulație. Consolidarea infrastructurii posturilor de control, precum și deficiențele înregistrate în activitatea misiunii de pacificare, au favorizat practicile de interzicere a accesului în regiune.

În luna mai 2023, activistul civic Anatol Mătăsaru a fost reținut de către militarii ruși din cadrul misiunii de pacificare din apropierea localității Gura Bîcului, pentru o pretinsă filmare neautorizată pe perimetrul postului. În luna septembrie 2023, fotojurnalista Elena Covalenco, a fost declarată „indezirabilă” în stânga Nistrului, fiind-ui restricționat accesul în regiune, pe un termen de trei ani”, se arată în raportul Promo-LEX.

Asociația consideră că asemenea acțiuni sunt premeditate și descurajează libera exprimare. De asemenea, conform raportului prezentat, autoritățile de la Chișinău au răspuns adesea tardiv și ineficient la încălcările drepturilor omului din regiune, iar până acum nu a fost identificat vreun mecanism eficient de sancționare a persoanelor responsabile de comiterea abuzurilor și încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

„Având în vedere restanțele la capitolul asigurării drepturilor omului în regiunea transnistreană, Asociația Promo-LEX recomandă:

Obținerea accesului liber în regiunea transnistreană pentru apărătorii drepturilor omului și reprezentanții mass-media de pe malul drept al Nistrului;

Promovarea necesității vizitelor de lucru și de monitorizare în regiunea transnistreană ale experților și raportorilor speciali ONU și a mecanismelor Consiliului Europei;

Dezvoltarea capacităților Biroului politici de reintegrare în monitorizarea situației din regiunea transnistreană și din Zona de Securitate, precum și în realizarea acțiunilor orientate spre asigurarea respectării drepturilor omului;

Dezvoltarea unui mecanism de colaborare interinstituțională până la sfârșitul anului 2024 între autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, organizații internaționale și ONG-uri pentru a coordona eforturile de monitorizare și intervenție în cazurile de încălcare a drepturilor omului”, se precizează în mesajul membrilor asociației.

#drepturile omului #incalcari #Promo-Lex #raport #Transnistria

Rusia a anunţat vineri, 11 septembrie, lansarea reţelei sale 5G în 16 mari oraşe, printre care şi capitala Moscova, exprimându-şi satisfacţia că poate oferi – cu mai mulţi ani întârziere faţă de vecinii săi europeni şi asiatici – acces la internetul de mare viteză de a cincea generaţie pentru circa 10 milioane de persoane, relatează hotnews.ro.

Reţele 5G există în SUA, China şi Europa Occidentală de peste cinci ani. Însă sosirea sa pe teritoriul Rusiei, iniţial prognozată pentru 2019, a fost întârziată pentru că această tehnologie utilizează frecvenţe rezervate în Rusia comunicaţiilor serviciilor de securitate şi armatei.

La sfârşitul lui august, Ministerul rus al Tehnologiilor digitale a anunţat în cele din urmă că cei patru operatori din ţară vor putea într-o primă fază să desfăşoare reţeaua 5G pe frecvenţele atribuite LTE (4G) şi vor obţine apoi alte frecvenţe pentru a dezvolta această reţea.

„Volumul traficului de internet mobil s-a triplat în cursul ultimilor şase ani, de aceea lansarea 5G este în mod special importantă pentru marile oraşe unde reţelele sunt în mod special încărcate”, a precizat vineri ministerul.

La Moscova, Sankt-Petersburg, fosta capitală imperială din nord-vestul ţării, şi Ekaterinburg, mare oraş din Ural, „5G-ul a fost lansat de toţi cei patru operatori de telefonie mobilă”, potrivit aceleiaşi surse.

Reţeaua 5G va fi parţial disponibilă la Novosibirsk şi Krasnoiarsk (Siberia), Kazan (Volga), Krasnodar (sud) sau la Nijni Novgorod, la 400 km est de Moscova.

„În cel mai scurt termen, în aceste oraşe, toţi proprietarii de aparate pe platforma Android vor putea utiliza aceste servicii”, precizează comunicatul.

Ministerul subliniază totuşi că accesul la 5G pe iPhone-uri va depinde de „decizia companiei Apple”, care a părăsit piaţa rusă şi a încetat să-şi vândă aici oficial produsele în 2022 după începutul ofensivei în Ucraina.

Rusia se confruntă cu restricţii digitale fără precedent

Implantarea reţelei 5G în Rusia va fi „progresivă”, această tehnologie urmând a fi extinsă în 50 de alte oraşe ruseşti până la sfârşitul lui 2026, potrivit ministerului.

Vineri dimineaţă, utilizatorii telefoanelor mobile la Moscova au început să primească mesaje din partea operatorilor de telefonie mobilă prin care erau anunţaţi că „5G este deja aici”, a constatat AFP.

„În sfârşit! Înainte, totul era foarte lent”, a declarat pentru AFP Irina, o vânzătoare de 29 de ani.

În plin conflict cu Ucraina, Rusia se confruntă cu restricţii digitale fără precedent de luni de zile şi cu întreruperi curente ale accesului la internetul mobil, explicate prin raţiuni de securitate.

Restricţiile privesc în special mesageriile Telegram şi WhatsApp, acuzate că sunt utilizate de serviciile ucrainene împotriva securităţii ţării.

De la sfârşitul lui 2025, autorităţile ruse promovează mesageria rusă Max, prezentată ca alternativă la Telegram şi WhatsApp, în numele suveranităţii tehnologice a Moscovei.