În pregătirea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, Comisia Europeană începe procesul de definire a cadrului de negociere. Potrivit postului public tv, anunțul a fost făcut de Ursula von der Leyen, la Strasbourg, în cadrul unei dezbateri privind concluziile Consiliului European din 14-15 decembrie 2023, atunci când Viktor Orban s-a abținut de la votul privind integrarea europeană a Ucrainei.

O rezoluție a mai multor grupuri din Parlamentul European ar putea să lase Ungaria fără drept de vot în Consiliu.

„În pregătirea pentru discuțiile de aderare, începem procesul de screening și acum alcătuim cadrul de negociere. Între timp, vom începe, de asemenea, să lucrăm la propriile noastre reforme pentru a ne pregăti pentru o Uniune cu peste treizeci de state membre. La ultimul Consiliu European, am convenit și să lansăm negocierile de aderare cu Republica Moldova și cu Bosnia și Herțegovina, atunci când sunt îndeplinite criteriile necesare. Ultimul Consiliu European a arătat voința politică de a fi alături de Ucraina atât timp cât este nevoie”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Decizia deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova a fost luată după abținerea de la vot din partea Ungariei. În ajunul Summitului UE, pe 13 decembrie, Comisia a deblocat fonduri în valoare de 10,2 miliarde de euro pentru Ungaria, iar pe 14 decembrie, Orban a blocat un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Aceste fapte au stârnit indignare în rândul europarlamentarilor. Socialiștii și popularii europeni, împreună cu grupurile Alianța Liberă Europeană, Renew Europe și The Left, au pregătit o rezoluție prin care vor solicita Consiliului European să înceapă procesul de retragere a dreptului de vot al Ungariei. Mai mult, Parlamentul vrea să trimită un avertisment Comisiei înainte de Summitul UE din 2 februarie și să împiedice executivul să deblocheze fonduri suplimentare către Ungaria în schimbul acceptului lui Orbán pentru acordarea unui ajutor financiar Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #Republica Moldova #Ursula von der Leyen

Volodimir Zelenski consideră că organizarea unor alegeri în timp de război ar fi un pericol după apelul controversat al fostului său ministru al apărării, Mihailo Fedorov, de a pregăti terenul pentru organizarea unui scrutin, relatează știrileprotv.ro.

„Cred că într-un război ca acesta, alegeri în asemenea condiții sunt un risc enorm”, a afirmat Zelenski, estimând că ele ar fi un „tsunami care ar fractura Ucraina”, potrivit afirmațiilor sale făcute publice duminică.

El s-a exprimat astfel într-o întâlnire cu jurnaliști, prima după câteva luni de la o serie de controverse politice, între care destituirea tânărului și popularului ministru al apărării Mihailo Fedorov la jumătatea lunii iulie.

Acesta a stârnit valuri marți cu o înregistrare video cu alură de clip de campanie electorală în care denunță corupția și îndeamnă, fără să facă precizări, la „restaurarea unui proces democratic” prin alegeri, în pofida invaziei ruse în țară.

Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024, dar niciun scrutin nu poate fi organizat în Ucraina sub legea marțială, aflată în vigoare de la începerea invaziei ruse pe scară largă, declanșată în februarie 2022.

„Dacă vrem să distrugem țara, putem merge în direcția alegerilor în aceste vremuri de război”, a declarat Zelenski jurnaliștilor.

Organizarea unui scrutin ar necesita gestionarea unei multitudini de obstacole, precum votul militarilor mobilizați pe teren, cel al milioanelor de refugiați în străinătate și cel al ucrainenilor care locuiesc în teritoriile ocupate de Moscova.

„Este imposibil în condițiile pe care le avem în prezent, când (președintele rus Vladimir) Putin nu este dispus să ia în calcul opțiuni pentru o încetare a focului”, a mai afirmat Zelenski.

Cuvintele lui Fedorov au provocat disconfort până și în rândul susținătorilor săi. Potrivit ultimului sondaj de opinie al Institutului de sociologie din Kiev (KIIS) realizat în iulie-august, doar 15% dintre persoanele intervievate consideră că alegeri ar putea avea loc înainte de sfârșitul războiului.

Decizia președintelui de a-l destitui pe Fedorov a dus la manifestații reunind mii de persoane pe străzile mai multor orașe ale țării, determinându-l pe Zelenski să-l înlocuiască și pe comandantul armatei, Oleksandr Sîrski, considerat un rival al lui Fedorov.

Președintele ucrainean a susținut dreptul cetățenilor de a manifesta, dar a avertizat împotriva oricărei atitudini „ireverențioase” față de armată și ‘riscul’ pe care îl reprezintă o divizare „între societate și soldați”.