Profesorii din sudul țării participă în programul de formare pentru cadre didactice, studiind profesiile viitorului, în cadrul proiectului „Tekwill în fiecare școală” – cel mai complex program național de cursuri online extra-curriculare. Astfel, 78 de profesori din 37 de școli din regiunea Cahul sunt implicați în studierea noilor discipline educaționale și adoptarea metodologiei care să eficientizeze procesul de predare.

Inițiativa este dezvoltată în cadrul proiectului „EU4Moldova:Startup City Cahul”, implementat de ATIC cu asistența financiară a Uniunii Europene în parteneriat cu Suedia.

Aurelia Bacalov este profesoară de Limba și Literatură Română la Liceul „Dimitrie Cantemir” din orașul Cantemir, iar specializarea nu a oprit-o să studieze concomitent trei discipline absolut necunoscute: Antreprenoriat, Programarea Algoritmilor și Design-ul Grafic.

Din impulsul de a fi mai aproape de elevi și de a-i învăța profesiile viitorului, cadrul didactic s-a înscris la programul de formare pentru profesori. Profesoara își dorește să obțină calificările necesare pentru ca, din toamnă, să poată preda disciplinele elevilor din clasele a X-XII-a înscriși la cursurile opționale. Mai mult, dat fiind faptul că instituția nu are o pagină web funcțională pentru a-și promova imaginea, profesoara și-a luat angajamentul să construiască și un site al liceului.

„M-am înscris la cele 3 cursuri din proiect din mai multe motive. În primul rând, în liceu nu avem profesor de informatică. Acest lucru nu trebuie să fie, însă, un impediment în apropierea elevilor de profesiile viitorului. Suntem în secolul inovațiilor și trebuie să fim în pas cu schimbările care se produc, motiv pentru care, în perioada 2018-2020 am finalizat și masteratul în specializarea „Crearea softurilor educaționale”. În plus, și elevii sunt foarte entuziasmați și curioși să studieze programarea, designul grafic, antreprenoriatul și alte discipline”, a declarat Aurelia Bacalov, profesoară de Limba și Literatura Română, Cantemir.

În cadrul programului de formare, cadrele didactice beneficiază de mentorat pentru ca, din toamnă, să predea profesiile viitorului pentru elevii din patru raioane din sudul Moldovei: Cahul, Cantemir, Leova și Taraclia. La fel, profesorii au parte de instruire, pentru a integra metodologii inovative de predare și învățare în clasă, pentru ca elevilor să le fie mai ușor să obțină noi abilități.

În anul de studii care urmează, estimativ 20.000 de elevi cu vârste cuprinse între 13-19 ani vor studia cel puțin unul dintre cele șase cursuri disponibile pe platformă: programarea algoritmilor, proiectarea și dezvoltarea web, design grafic, inteligență artificială, proiectarea și dezvoltarea aplicațiilor mobile și antreprenoriat.

La nivel național, peste o mie de profesori participă la cursurile de formare în cadrul programului, care este dezvoltat printr-un amplu parteneriat dintre TEKWILL, USAID, Suedia, PNUD Moldova, EU4Moldova, în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova.

„Studierea tehnologiilor informaționale a devenit o necesitate practic pentru toată lumea, și din ce în ce mai mult pentru generația tânără. Transformarea digitală va avea un impact pozitiv asupra vieții sociale, a tuturor sectoarelor economice și asupra dezvoltării țării. UE sprijină cu tărie tranziția digitală inclusiv în țările partenere”, Magdalena Müller-Uri, șefa Departamentului Operațiuni al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

„EU4Moldova: Startup City Cahul” este implementat în perioada 2020-2024 de ATIC, cu asistența financiară a Uniunii Europene în parteneriat cu Suedia. Inițiativa abordează dezvoltarea socio-economică durabilă a municipiului Cahul și a localităților învecinate, care completează acoperirea regională a asistenței pentru dezvoltare acordată de Uniunea Europeană Republicii Moldova.

#disciplinele viitorului #instruire #profesori

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.