Turcia s-a retras astăzi, 1 iulie, din Convenția de la Istanbul, care prevede prevenirea și combaterea violenței domestice, informează Realitatea.md. În acest sens, președintele turc, Recep Tayip Erdogan a semnat în luna martie un decret, care prevedea acest lucru.

Liderul de la Ankara a încercat să se justifice, spunând că retragerea Turciei din Convenția de la Istanbul nu va însemna sfârșitul luptei împotriva violenței la adresa femeilor. Și a anunțat că va veni cu un plan de acțiuni în acest sens.

Între timp, organizațiile pentru protecția Drepturilor Omului, dar și Amnesty International au condamnat această decizie, ca fiind una periculoasă pentru milioane de femei din Turcia.

„Renunțând la această Convenție, Turcia transmite un mesaj nesăbuit și periculos pentru cei, care comit violență, că ei nu vor mai fi trași la răspundere”, susține secretara generală a Amnesty International, Agnes Callamard.

Într-un articol publicat de către Amnesty, se menționează că decizia lui Erdogan pune în pericol milioane de femei și fete, luând în considerare datele unui studiu, conform cărora anul trecut 300 de femei au murit, fiind victime ale violenței în familie.

Potrivit acestei Convenții de la Istanbul, țările semnatare s-au angajat să prevină violența, să ajute victimele și să asigure sancționarea agresorilor. În documente se vorbește despre: violența domestică, hărțuire, hărțuire sexuală și psihologică.

Aceasta a fost semnată de către 34 de țări. Dar mai sunt și țări, care urmează să ratifice acest act. Printre ele este și Republica Moldova, Armenia, Azerbaijan, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Cehia, Letonia, Lituania, Rusia, Ucraina și Marea Britanie.

#Convenția de la Istanbul #turcia

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.