Nu bei suficientă apă

De ce simți mereu senzația de foame. Dacă nu bei suficientă apă, unul dintre efecte este foamea. Experții apreciază că deseori oamenii pot confunda setea cu foamea. În plus, unele simptome de deshidratare sunt similare cu cele de foame, inclusiv energia scăzută, durerile de cap, confuzia mentală, amețeala.

Dacă simți o puternică senzație de foame, încearcă să bei un pahar cu apă și vezi dacă dispare. De regulă, trebuie să bei în jur de 8 pahare de apă zilnic. Urina de culoare închisă este un alt indiciu că ai nevoie de mai multe lichide.

De ce simți mereu senzația de foame. Ai un nivel mare de stres

Nivelurile ridicate de stres, în special de stres cronic, pot duce la senzația de foame. Este tot o problemă hormonală. Cu cât ești mai stresat, cu atât crește cortizolul, principalul hormon de stres al organismului. Un efect al cortizolului este consumul de mâncare. În plus, multe persoane mănâncă pe fond emoțional când se simt stresate.

Pentru a combate stresul, ai la îndemână mai multe modalități, de la activități relaxante (yoga, meditație, muzică etc.) la tehnici psihoterapeutice de reducere a stresului și eliminarea sau reducerea factorilor de stres din viața ta.

Dacă știi că ai tendința de a mânca atunci când te simți stresat, încearcă să ai la îndemână opțiuni mai sănătoase și porții mai mici.

Mănânci prea mulți carbohidrați rafinați

Carbohidrații rafinați provin în special din alimentele foarte procesate, cum ar fi pâinea, pastele, produsele de patiserie sau fast food. Marea problemă a acestor alimente este că fibrele lor dietetice au fost eliminate. Fibrele te ajută să te simți sătul și se digeră în mai mult timp.

În același timp, carbohidrații rafinați circulă mai rapid în organism, făcându-te să îți fie foame mai repede. De asemenea, cresc nivelurile de zahăr din organism. Când aceste niveluri scad, organismul trimite semnale de foame. Poți reduce nivelurile de carbohidrați rafinați din rutina ta alimentară înlocuindu-i cu fructe, legume, cereale integrale.

Dieta ta este săracă în grăsimi

Se spune că e bine să mănânci cât mai puține grăsimi. Însă, în realitate, grăsimile dau o senzație de sațietate. Prin reducerea grăsimilor din dieta ta, acestea sunt deseori înlocuite cu carbohidrați rafinați, care se digeră rapid, cresc nivelurile de insulină și te fac să te simți flămând.

Anumiți experți consideră că, în loc să reduci din totalul de grăsimi, este mai bine să dai prioritate consumului unor alimente naturale. Acestea includ grăsimi care se află în mod natural în compoziția lor.

Dieta ta este săracă în fibre

Când fibrele dietetice solubile se amestecă cu apa, formează o substanță asemănătoare gelului care încetinește digestia. A mânca o dietă săracă în fibre solubile înseamnă o digestie mai rapidă. Experții recomandă adulților să mănânce între 25–30 de grame de fibre zilnic din alimente, nu din suplimente.

Pe lângă senzația de foame crescută, alte simptome ale unui aport scăzut de fibre sunt constipația, hemoroizii, problemele digestive, obezitatea.

Ești distras în timp ce mănânci

A mânca în timp ce ești atent la alte activități te poate face ușor să mai iei un pumn de popcorn sau încă un fursec. Pe nesimțite mănânci mai mult decât ți-ai fi dorit. Experții recomandă să încerci să fii atent la mâncare. Adică să iei o pauză de la alte activități sau privitul la TV și să fii mai atent la farfurie. Astfel vei mânca mai lent, îți vei gestiona mai bine porțiile și te vei bucura mai mult de savoarea mâncării.

A mânca cu gândul în altă parte se traduce prin mâncatul rapid. Întrucât există un decalaj de 20 de minute între momentul când stomacul este plin și cel în care semnalele de sațietate ajung la creier, te vei simți încă flămând după masă.

Mănânci prea repede

A mânca prea repede poate surveni nu numai atunci când ești distras, ci și când te grăbești sau mănânci pe fugă din diferite motive. Rezultatul este același: stomacul este plin, însă creierul nu știe asta. Continui să mănânci, deși ar trebui să te oprești. În acest caz, trebuie să revii la o disciplină a mesei.

Faci prea mult exercițiu fizic

Exercițiul fizic arde caloriile, iar asta te face să te simți flămând. Este modul organismului de a-ți transmite că are nevoie de o nouă energie. Totuși, nu este valabil la toate tipurile de exerciții. Cercetările sugerează că exercițiile moderate tind să suprime foamea după un timp.

Însă sesiunile de workout de intensitate crescută par să ducă la o nevoie mai mare de alimente. Dacă încerci să-ți ții greutatea sub control, această foame crescută ar putea lucra împotriva ta. E bine să treci la sesiuni mai puțin intense sau să crești aportul de alimente bogate în fibre, proteine și grăsimi nesaturate.

Bei prea mult alcool

Alcoolul este un stimulent al apetitului. Totuși, arată studiile, alcoolul nu crește pofta de mâncare după ce ai început să mănânci. De asemenea, pare să reducă satisfacția post-prandială. Motivul este că alcoolul reduce eliberarea leptinei, hormonul care inhibă senzația de foame.

Alcoolul poate crește senzația de foame în alt mod. Conține multe calorii, însă nu te face să te simți mai sătul așa cum o face alimentația. Așadar te poți trezi cu un aport mai mare de calorii decât ți-ai dori.

Bei prea multe calorii

Nu numai alcoolul vine cu multe calorii, ci și alte băuturi ca cele carbogazoase, varietățile de cafea cu arome (cappuccino, latte, mocca), ice tea îndulcit și sucurile de fructe. Acestea furnizează foarte multe calorii fără să te facă să te simți mai sătul.

Studiile arată că oamenii tind să mănânce mai puțin după ce au băut multe calorii, deoarece acele lichide nu conțin elemente care dau senzația de sațietate, cum sunt fibrele dietetice și proteinele.

Iei anumite medicamente

Unele medicamente stimulează apetitul, ceea ce te poate face să te simți mai flămând decât în mod normal. Dacă observi o senzație de foame crescută și inexplicabilă, consultă imediat medicul curant.

Ai o anumită afecțiune medicală

Anumite afecțiuni medicale pot avea ca efect creșterea apetitului. Printre acestea se numără polifagia (senzație de foame excesivă patologică, asociată cu evolutia diferitelor afecțiuni medicale), diabetul, hipoglicemia, hipertiroidismul, graviditatea (în special în primele luni de sarcină) sau sindromul premenstrual.

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.