Comisia Electorală Centrală (CEC) a fost obligată de Curtea Supremă de Justiție (CSJ) să examineze sesizarea Blocului Electorală al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), depusă împotriva Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), prin care solicită atenționarea PAS pentru faptul că „folosesc imaginea președintei țării Maia Sandu în campania electorală”.

Astfel, CSJ a respins recursurile depuse de CEC și PAS și a menținut decizia Curții de Apel Chișinău, prin care a obligat Comisia să examineze sesizarea BECS.

„Se resping recursurile depuse de către Comisia Electorală Centrală şi de către Partidul Acţiune şi Solidaritate. Se menține hotărârea din 17 iunie 2021 a Curţii de Apel Chișinău în cauza de contencios administrativ la acţiunea depusă de către Blocul Electoral al Comuniștilor şi Socialiștilor împotriva Comisiei Electorale Centrale, terţ Partidul Acţiune şi Solidaritate cu privire la anularea răspunsului CEC din 12 iunie 2021 şi obligarea examinării contestației. Decizia este irevocabilă”, se arată în decizia CSJ.

Amintim că, BECS s-a adresat la CEC cu o contestație precum că, PAS ar folosi imaginea șefei statului, Maia Sandu în materialele electorale pentru campania electorală. CEC a respins contestația BECS, motivând că această responsabilitate este de competența Curții de Apel. Ulterior, BECS s-a adresat Curții de Apel, iar instanța a obligat CEC să examineze contestația.

Comuniștii și Socialiștii solicită ca CEC să-i sancționeze pe cei din PAS pentru că ar folosi imaginea Maiei Sandu în campania electorală prin „avertizare” și obligarea acestora de a lichida stocul pliantelor PAS, unde apare Maia Sandu în textul afișelor electorale.

#BECS #CEC #PAS #PCRM #PSRM #sesizare

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este pregătit să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin și să discute despre problemele teritoriale, în cadrul eforturilor de a pune capăt războiului, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, potrivit Kyiv Post.

Într-un interviu acordat publicației finlandeze Helsingin Sanomat, după o vizită de două zile în Finlanda, Sîbiha a spus că Ucraina a coordonat decizia privind organizarea unei discuții telefonice între Putin, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store.

Potrivit ministrului ucrainean, liderii nordici au transmis două mesaje principale: solicitarea Ucrainei pentru o încetare a focului și propunerea unei întâlniri între Zelenski și Putin.

„Ne dorim această întâlnire și suntem pregătiți pentru ea. Probabil că doar o întâlnire între Zelenski și Putin poate aduce o nouă dinamică negocierilor. Zelenski este pregătit să discute cele mai dificile și sensibile chestiuni, inclusiv problema teritorială.”, a declarat Sîbiha, transmite Mediafax.

El a spus că discuțiile ar putea duce și la măsuri care să consolideze încrederea, cum sunt schimburile de prizonieri și repatrierea copiilor ucraineni răpiți de Rusia.

Locul întâlnirii nu este cel mai important pentru Ucraina, cu condiția ca aceasta să nu aibă loc la Moscova sau în Belarus. Andrii Sîbiha a glumit că și Coreea de Nord ar putea fi exclusă de pe listă. El a descris invitația Rusiei ca Zelenski să viziteze Moscova drept „neserioasă”.

„Evaluarea noastră este că această discuție a reprezentat un pas înainte în eforturile noastre de pace”, a spus Sîbiha. El a mai spus că speră ca acest canal de comunicare cu Vladimir Putin să rămână deschis.

Conversația a durat aproximativ 90 de minute și a confirmat că negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia vor continua la Abu Dhabi, în luna noiembrie, a precizat ministrul.

„Aceste discuții vor arăta dacă Rusia are intenții serioase de a pune capăt războiului pe cale diplomatică”, a afirmat Sîbiha, care a mai spus că, în prezent, Kievul nu vede niciun semn că Moscova ar avea astfel de intenții.

Întrebat dacă Vladimir Putin a făcut declarații importante în timpul conversației, ministrul ucrainean a răspuns: „Cel puțin a avut loc [discuția].”

Apelul a fost criticat de unii oficiali europeni. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au declarat că au acționat în nume propriu, reprezentându-și țările, și nu în numele Europei.