Au fost anunțate nominalizările pentru Gala Premiilor Cineaștilor 2024. Pelicula „Puterea Probabilității”, la care a lucrat producătorul general a grupului de presă Realitatea şi directorul de programe RLIVE TV, colegul nostru Sergiu Scobioală, a fost nominalizat pentru titlul de cel mai bun lungmetraj.

Thriller-ul „Puterea Probabilității” este regizat de Ivan Naniev. Printre actorii care au jucat în film se numără Valery Moon, Bogdan Bîtlan, Andrei Luca, Valera Leovskii, Aurel Pîntea, Vlad Blanari, jurnaliști cunoscuți precum Dorin Scobioală, Andrei Porubin, dar și reporterul RLIVE TV Traian Stoianov.

Acțiunea are loc la Chișinău, unde, în mod surprinzător, încep a dispărea copii. Personajul principal Vlad, cu ajutorul unui prieten de al său agent secret, este hotărât să găsească copiii dispăruți cu orice preț. Dar în timpul investigației lor, ei descoperă un secret care ar putea provoca o lovitură de stat. Această producție ar putea fi considerată una dintre cele mai complexe proiecte din industria cinematografică autohtonă recentă din mai multe considerente, principalele atuuri fiind scenele dificile de cascadorie, efecte speciale etc.

În timpul realizării proiecției, care a durat trei ani, au fost implicate peste 70 de autovehicule civile, peste 40 de mașini de poliție, de pompieri, ambulanţe, evacuatoare, platforme pe roti. Trei mașini au fost accidentate, două au fost arse, iar un troleibuz, care între timp a ajuns viral pe internet, a fost, de asemenea, implicat în filmări.

Peste o mie de persoane, dintre care peste 160 de actori, 5 cascadori, 12 instructori şi consultanți au participat în cadrul fimărilor. Acestea au avut loc în 43 de locații și în timpul fimărilor au fost folosite peste 700 de gloanțe oarbe.

Premiera a avut loc pe 23 septembrie 2023, la Palatul Național „Nicolae Sulac”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

LISTA COMPLETĂ A NOMINALIZĂRILOR GALEI CINEAȘTILOR 2024

Cel mai bun film de lung metraj:

1. Carbon;
2. Tunete;
3. Varvara;
4. Tatarbunar;
5. Puterea Probabilității.

Cel mai bun regizor:

1. Ion Borș (Carbon);
2. Valeriu Andriuță (Eu sunt Dorin);
3. Anatol Durbală (Varvara);
4. Ioane Bobeica (Tunete);
5. Viorica Tătaru (Drumul războiului: Irpin).

Cel mai bun scenariu:

1. Carbon (lungmetraj);
2. Tunete (lungmetraj);
3. Varvara (lungmetraj);
4. Ce zici? (scurtmetraj);
5. Eu sunt Dorin (scurtmetraj).

Cea mai bună imagine:

1. Carbon (lungmetraj);
2. Tunete (lungmetraj);
3. Eu sunt Dorin (scurtmetraj);
4. Varvara (lungmetraj);
5. Memoria (lungmetraj).

Cel mai bun montaj:

1. Carbon (lungmetraj);
2. Eu sunt Dorin (scurtmetraj);
3. Tunete (lungmetraj);
4. Tatarbunar (documentar);
5. Drumul războiului: Irpin (documentar).

Cea mai bună muzică originală:

1. Carbon (lungmetraj);
2. Varvara (lungmetraj);
3. Tunete (lungmetraj);
4. Tatarbunar (documentar);
5. Alexandra (documentar).

Cea mai bună coloană sonoră:

1. Carbon (lungmetraj);
2. Alexandra (documentar);
3. O scenă a memoriei – Teatrul Național Mihai Eminescu (documentar);
4. Tunete (lungmetraj);
5. Varvara (lungmetraj).

Cele mai bune costume:

1. Carbon (lungmetraj);
2. Memoria (lungmetraj);
3. Varvara (lungmetraj);
4. Tunete (lungmetraj);
5. Eu sunt Dorin (scurtmetraj).

Cea mai bună scenografie:

1. Carbon (lungmetraj);
2. Memoria (lungmetraj);
3. Varvara (lungmetraj);
4. Eu sunt Dorin (scurtmetraj);
5. Tunete (lungmetraj).

Cel mai bun rol feminin:

1. Tincuța Josan (Tunete);
2. Olga Anghelici (Varvara);
3. Aliona Oleinic (Mama Natură – scurtmetraj);
4. Dana Ciobanu (Omul fără linia vieții – lungmetraj);
5. Corina Rotaru (Ce zici?).

Cel mai bun rol masculin:

1. Dumitru Roman (Carbon);
2. Igor Caras (Varvara);
3. Anatol Mârzenco (Tunete);
4. Vlad Sabajuc (Ce zici? – scurtmetraj);
5. Igor Babiac (La Pensie – scurtmetraj);

Cel mai bun film documentar:

1. Drumul războiului: Irpin;
2. O scenă a memoriei – Teatrul Național Mihai Eminescu;
3. Tatarbunar;
4. Alexandra;
5. Republica Libertății. Eseu.

Cel mai bun film scurtmetraj:

1. Eu sunt Dorin;
2. Ce zici?;
3. Unde valurile tac;
4. Urme;
5. Ne sărutăm?

Cel mai bun serial:

1. Cancelaria;
2. Lost in Moldova;
3. Oameni Gospodari;
4. Sprinter;
5. Inelul de foc.

Pe 5 februarie, începând cu ora 19:00, vor fi anunțați deținătorii trofeelor. Gala Cineaștilor 2024 este organizată de Uniunea Cineaștilor din Republica Moldova, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Centrul Național al Cinematografiei, USAID și Ambasadele Suediei și Marii Britanii la Chișinău. Prima ediție a Galei Cineaștilor a avut loc în ianuarie 2020.

În cadrul Galei Cineaștilor, urmează să fie acordate 15 trofee. Potrivit organizatorilor, 37 de producții cinematografice locale vor deveni „eroi” ai evenimentului.

#Gala Cineaștilor #lungmetraj #nominalizare #premiu #Puterea Probabilității

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.