Consiliul Audiovizualului (CA) a aplicat vineri, 26 ianuarie, 33 de amenzi în sumă totală de 544.000 de lei. Sancțiunile sunt impuse pentru nerespectarea prevederilor ce țin de programele audiovizuale locale.

Controlul CA, desfășurat în privința a 37 de servicii media de televiziune, a arătat că 14 posturi TV nu au respectat cota de produs local, șase – de volum transmis în limba română, precum și de produs difuzat în orele de maximă audiență, iar șase posturi TV nu au avut suficiente programe în primă difuzare. Perioadele supuse monitorizării au fost 01-07 decembrie 2023 și 12-18 decembrie 2023.

„În conformitate cu art. 4 alin. (3) lit. c) și d) din Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), posturile N4, 7 TV, PROTV CHIȘINĂU și Canal Regional, clasificate ca naționale, urmau să realizeze câte cel puțin 8 ore de produs local, iar ATV și NTS, clasificate ca servicii media audiovizuale regionale – câte 4 ore. Din 56 de ore de programe locale ce urmau să fie difuzate săptămânal conform clasificării, Canal Regional a realizat doar puțin peste 22 de ore de programe, PROTV CHIȘINĂU – aproape 42 de ore, 7 TV – aproximativ 44 de ore, iar N4 – 46 de ore 21 min. ATV și NTS, care urmau să transmită câte 28 de ore de programe locale pe săptămână, au realizat puțin peste 22 de ore și 26 de ore, respectiv.

În același timp, Agro TV Moldova, Busuioc TV, Canal 5, Canal Regional, MEGA TV, N4, PRO TV CHIȘINĂU, TVC 21, WE SPORT TV, ATV, Media TV, NTS, TV-DROCHIA și ALBASAT au avut insuficiente programe în primă difuzare, care, conform CSMA, trebuie să constituie 50 la sută din programele locale. Astfel, din totalul de 28 de ore ce urmau să fie difuzate, Canal Regional a avut 0 programe în primă difuzare, ATV – doar o oră 27 min., Media TV – 3 ore 35 min., Agro TV Moldova – aproximativ 9 ore, Busuioc TV – 6 ore, N4 –15 ore 24 min., PRO TV CHIȘINĂU și TVC 21 – peste 19 ore, MEGA TV – 23 ore 29 min., WE SPORT TV – peste 24 de ore, iar Canal 5 a difuzat puțin peste 26 de ore. Posturile regionale NTS și TV-DROCHIA au realizat 7 ore 48 min. și, respectiv, 9 ore 30 min din minimul de 14 ore pe care urmau să le transmită în primă difuzare, iar serviciul media local ALBASAT a transmis doar o oră și 28 min din cele 7 ore de programe pe care urma să le aibă conform clasificării”, transmite CA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ce privește cota de cel puțin 80% de programe locale în limba română, aceasta nu a fost respectată de posturile Canal Regional, 7 TV, TVC 21, GLOBAL 24, NTS și BAS TV.

„Mai exact, GLOBAL 24 a avut cu aproximativ 36 de ore mai puține emisiuni în limba română, 7 TV – cu peste 16 ore mai puține, BAS TV – cu peste 8 ore mai puține, TVC 21 cu aproape 7 ore mai puține, iar Canal Regional cu peste 5 ore mai puține programe”, potrivit unui comunicat emis de CA.

Pentru încălcarea prevederilor privind proporția programelor locale transmise în orele de maximă audiență, cu sancțiuni s-au ales Canal Regional, N4, 7 TV, PRO TV CHIȘINĂU, ATV și NTS.

„În prime-time, Canal Regional a emis cu peste 23 de ore mai puțin conținut decât necesarul prevăzut de lege, PRO TV CHIȘINĂU – cu aproape 13 ore mai puțin, ATV – cu 9 ore 30 min. mai puțin, NTS – cu aproape 4 ore mai puțin, N4 – cu peste 3 ore mai puțin, iar 7 TV cu peste o oră mai puțin”, se mai arată în raportul CA.

Inițiatoarea controlului a fost vicepreședinta Consiliului Audiovizualului, Aneta Gonța. Televiziunilor care au admis încălcarea prevederilor legale li s-au acordat 45 de zile pentru remedierea încălcărilor.

Totodată, pentru neprezentarea înregistrărilor programelor solicitate, posturile One TV, Star TV și TV9 au fost amendate cu câte 5000 de lei fiecare, în privința lor fiind dispus un nou control.

Cinema 1 a solicitat membrilor CA să amâne examinarea rezultatelor controlului pentru o altă dată, fapt ce a fost aprobat în ședință. Chestiunea va fi examinată la întrunirea de pe 2 februarie a membrilor CA.

„Posturile Moldova-1, Moldova-2, TV-Găgăuzia, AXIAL TV, Exclusiv TV, Gurinel TV, Jurnal TV, Noroc TV, R Live TV, Tezaur TV, TV8, TVR Moldova, Vocea Basarabiei TV, ZONA M, Privesc.Eu.TV, Studio-L, TV Elita, ART-TV și POPAS TV au respectat prevederile privind programele locale, în perioada supusă monitorizării”, notează Consiliul.

Duratele medii zilnice ale programelor audiovizuale locale reprezintă un criteriu de evaluare pentru selectarea posturilor ce urmează să fie incluse în lista „must carry”, pe care CA urmează să o actualizeze în primul trimestru al anului.

#amenzi #CA #produs local #programe în română #televiziuni

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.