Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Foști angajați ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare riscă să ajungă după gratii. Infracțiunea comisă

06 Feb. 2024, 09:40
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
06 Feb. 2024, 09:40 // Societate //  Realitatea.md

Doi foști angajați ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare (DIP), acuzați de abuz în serviciu, riscă până la 3 ani de închisoare. Cauza penală a fost pornită în noiembrie 2015, de către Centrul Național Anticorupție (CNA). Procuratura Anticorupție (PA) anunță că a finalizat urmărirea penală în care sunt vizați cei doi și a expediat-o în instanța de judecată.

„Potrivit probelor administrate, Departamentul Instituțiilor Penitenciare şi un agent economic, au încheiat în anul 2015, un contract de livrare a cărbunelui mai multor subdiviziuni ale Departamentului în sumă totală de 9 008 160 lei. Însă, unul din inculpați, ce la acel moment exercita funcția de director adjunct al DIP împreună cu șeful Direcției logistice din cadrul DIP, dădeau indicații telefonice șefilor secțiilor logistice din cadrul penitenciarelor sau nemijlocit șefilor penitenciarelor (al doilea inculpat deținând la momentul săvârșirii infracțiunii funcția de șef adjunct, concomitent șef al serviciului logistică al Penitenciarului nr.10 Goian), să semneze în rubrica „Primit bunurile” pe toate facturile fiscale de livrare a cărbunelui prezentate de reprezentanții furnizorului, indiferent de faptul dacă cărbunele indicat în facturi a fost livrat sau nu, menționând, că aceasta este indicația conducerii DIP.

Prin urmare s-a stabilit, că din totalul volumelor de cărbune, livrat pentru fiecare instituție subordonată DIP, lipseau diferite cantități, în total fiindu-i cauzat Administrației Naționale a Penitenciarilor, un prejudiciu în sumă totală de aproximativ 400 000 lei”, se arată în comunicatul PA.

Acuzatorii precizează că în privința a patru învinuiți, la cererea lor a fost încetată urmărirea penală pe motivul intervenirii termenului de prescripție, iar ceilalți doi nu și-au recunoscut vinovăția și nu au exprimat acordul încetării urmăririi penale, cauza penală fiind trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

„Dacă vor fi găsiți culpabili de comiterea infracțiuni de abuz în serviciu, aceștia riscă o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 6000 la 16000 lei sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani (pedeapsa în vigoare favorabilă la momentul săvârșirii infracțiunii)”, spun procurorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.