Fostul președinte american Donald Trump, aflat în prezent în cursa electorală pentru un nou mandat la Casa Albă, a declarat sâmbătă, 10 februarie curent, că „ar încuraja” Rusia să facă „ce dracului vrea” inclusiv oricărei țări NATO care nu-și atinge ținta de cheltuieli bugetare alocate apărării, o recunoaștere șocantă a faptului că, dacă va fi reales în funcția de președinte al SUA, nu va respecta articolul 5 din Tratatul NATO, referitor la apărarea colectivă a Alianței, informează CNN.

„NATO era praf când mi-am făcut eu apariția”, a spus Trump la un miting electoral în Conway, Carolina de Sud. „Am zis: Toată lumea trebuie să plătească. Ei au spus: Bine, dar dacă nu vom plăti, vei continua să ne aperi? Am zis: Sub nicio formă. Nu le-a venit să creadă răspunsul”, a povestit Trump.

În acest context, Donald Trump a spus că „un președinte al unei mari țări” (pe care nu l-a nominalizat) l-a întrebat la un moment dat dacă SUA i-ar mai apăra țara dacă ar fi invadată de Rusia, chiar dacă „nu ar plăti” (contribuția pentru apărare). „Nu n-o să vă protejez”, i-a spus Trump respectivului șef de stat.

„De fapt, i-aș încuraja (pe ruși) să facă ce dracului vor. Trebuie să plătiți. Trebuie să vă plătiți facturile”, a relatat Donald Trump.

Casa Albă a reacționat la declarațiile lui Trump, pe care le-a calificat drept „îngrozitoare și labile”.

„Preşedintele Biden a restabilit alianţele noastre şi ne-a făcut mai puternici în lume pentru că ştie că principala responsabilitate a fiecărui comandant este siguranţa poporul american şi respectarea valorilor care ne unesc. Încurajarea invadării aliaților noștri cei mai apropiaţi de către regimuri criminale este îngrozitoare şi labilă – şi pune în pericol securitartea naţională americană, stabilitatea mondială şi economia Statelor Unite”, a precizat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates.

„Autoapărarea colectivă” reprezintă, practic, „cheia de boltă” pe care se bazează NATO și este definită de prevederile articolului 5 al Tratatului Alianței, care prevede explicit că un atac armat împotriva unui stat membru va fi considerat „un atac armat împotriva tuturor”. NATO a fixat pentru fiecare stat membru o țintă de cel puțin 2% din PIB acordat cheltuielilor pentru apărare.

Majoritatea țărilor din Alianță nu îndeplinesc însă acest obiectiv. Cu toate acestea, acest „prag” de 2% din PIB nu reprezintă o obligație și nici nu generează „facturi”, așa cum percepe Donald Trump modul de finanțare a cheltuielilor pentru apărare ale țărilor Alianței Nord-Atlantice. Aceasta nu e prima declarație „îngrozitoare și labilă” făcută de Trump la adresa NATO.

Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a relatat o discuție la care a fost martor în 2020, între fostul președinte american Donald Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care fostul lider de la Casa Albă i-ar fi transmis explicit șefei CE că, în cazul în care Europa este atacată, Statele Unite nu vor veni să ne ajute.

„NATO este mort, vom părăsi NATO”, l-a mai citat Thierry Breton pe Donald Trump.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Casa Alba #Donald Trump #NATO #Rusia #SUA #Vladimir Putin

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.