„Sinistra tradiție a gulagurilor sovietice continuă. Alexei Navalny a fost un simbol al rezistenței și o voce puternică pentru libertate și democrație. Sunt convins că sacrificiul său nu a fost în zadar. Gândurile mele se îndreaptă către familia lui, către soția și copiii lui Alexei, pe care i-am cunoscut în urmă cu câteva luni, dar și către toți susținătorii lui”. Mesajul aparține lui Mircea Geoană, adjunct al secretarului general al NATO, în contextul veștii despre decesul lui Alexei Navalnîi, principalul opozant al dictatorului rus, Vladimir Putin.

Amintim că, mai devreme, însuși secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că este „profund întristat” de informațiile despre moartea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi. „Trebuie să stabilim toate faptele, iar Rusia trebuie să răspundă la toate întrebările serioase despre circumstanțele morții sale”, a precizat liderul NATO.

Kremlinul a confirmat că Alexei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a decedat vineri, 16 februarie 2024. Opozantul rus s-ar fi simțit rău după o plimbare de rutină în închisoare și și-ar fi pierdut cunoștința. La fața locului, au intervenit medicii pentru a fi efectuate toate procedurile necesare. Preliminar, decesul ar fi survenit din cauza problemelor ce țin de un cheag de sânge.

Soția lui Alexei Navalnîi, Iulia Navalnaia, într-un prim comentariu a declarat că nu știe dacă să creadă sau nu vestea cumplită furnizată doar din surse guvernamentale. „Dacă acest lucru este adevărat, vreau ca Putin, toți cei din jurul lui, prietenii, guvernul să știe că vor purta responsabilitatea pentru ceea ce au făcut familiei noastre, țării noastre, soțului meu”, a anunțat ea la Conferința de securitate de la München.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexei Navalnii #Mircea Geoană

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.