Directorul Agenției Internaționale pentru Energia Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat că Iranul își continuă îmbogățirea uraniului la un nivel de 60%, depășind cu mult concentrația necesară pentru aplicații civile și apropiindu-se de pragul necesar armelor nucleare.

Grossi a informați miniștrii afacerilor externe ai Uniunii Europene, adunați la Bruxelles, despre persistența programului nuclear iranian în pofida presiunilor exercitate de ONU. A menționat că producția de uraniu îmbogățit a Iranului a scăzut la șapte kilograme pe lună, de la nouă kilograme la sfârșitul anului 2023, după ce anterior fusese redusă la trei kilograme lunar între iunie și noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, a fost evidențiată interdicția impusă de Teheran asupra accesului celei de-a treia echipe de inspectori AIEA, cei mai experimentați, la facilitățile de îmbogățire. Grossi a exprimat dorința de a vizita din nou Teheran pentru a evita agravarea tensiunilor.

Iranul, conform unui acord din 2015 cu marile puteri, ar fi trebuit să limiteze îmbogățirea uraniului la 3,67%. Însă, urmare a retragerii Statelor Unite din acest acord în 2018 și a reintroducerii sancțiunilor împotriva Iranului sub administrația Trump, Iranul a depășit această limită.

Chiar dacă a trecut pragul necesar utilizării civile a uraniului, precum producția de energie electrică, Iranul susține că nu urmărește fabricarea de arme nucleare. Totuși, AIEA a subliniat că fluctuațiile în ritmul de îmbogățire nu schimbă trendul general al acumulării continue de uraniu îmbogățit, avertizând că depășirea pragului de 60% ar putea permite producerea a trei bombe nucleare.

#AIEA #bombe nucleare #ONU

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.