Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Ce este și cu ce se va ocupa gruparea de cooperare România-Republica Moldova-Bulgaria. Suma uriașă alocată de UE

25 Feb. 2024, 09:18
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
25 Feb. 2024, 09:18 // Societate //  Elena Putregai

Județele din Regiunea Nord-Est a României, împreună cu autoritățile locale din Republica Moldova și ale Bulgaria, vor putea accesa fonduri europene importante prin înființarea unei asociații. Cum se va întâmpla asta a explicat Bogdan Pleșca, directorul adjunct al ADI Euronest, pentru Adevărul.

Pe 16 februarie 2024, la Piatra Neamț, reprezentanții Asociației de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST (ADI Euronest), asociație care reprezintă interesele județelor Bacău, Neamț, Vrancea, Suceava, Botoșani și Vaslui, au decis inițierea procedurilor pentru înființarea Grupării Europene de Cooperare Teritorială (GECT) România-Republica Moldova-Bulgaria, în care lider de asociere este ADI Euronest iar partenerii de asociere vor fi reprezentanții autorităților locale din cele două țări.

Gruparea înființată poate accesa sume foarte mari, direct de la Comisia Europeană sau din diverse programe ale Uniunii Europene. Numai pe exercițiul bugetar 2021-2027, pentru cele 87 de grupări teritoriale din UE, au fost alocați 9 miliarde de euro.

Bogdan Pleșca, directorul adjunct al ADI Euronest, în interviul acordat sursei citate, a explicat ce rol ar putea juca acest GECT pentru dezvoltarea celei mai sărace regiuni a Uniunii Europene și a zonelor transfrontaliere dar și care au fost investițiile realizate de Asociație până în prezent.

Ce este Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT) și cum facilitează aceasta cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională?

Bogdan Pleșca: Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT) este un instrument promovat prin Regulamentele nr. 1082/2006 și 1302/2013 ale Parlamentului European, menit să faciliteze cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională. Oferind personalitate juridică, GECT permite colaborarea unitară între entități din state membre diferite, depășind obstacolele administrative și legislative.

Parlamentul European a adoptat, în anul 2022, o rezoluție care face referire la regiunile frontaliere ale UE (laboratoare vii ale integrarii europene) prin care se solicită 0,26% din bugetul politicii de coeziune (peste 1 miliard de euro) sa fie alocat direct pentru abordarea provocărilor structurale din zonele de frontieră la începutul perioadei de programare 2028-2034. Nu doar aceste fonduri sunt disponibile pentru GECT ci și linii la care această formațiune este solicitant eligibil. În exercițiul bugetar 2021-2027 au fost alocate 9 miliarde euro pentru cooperare teritorială europeană.

Prin cadrul GECT s-au realizat proiecte de cooperare comune cum ar fi crearea primului spital transfrontalier de sănătate din Europa (Spania-Franța) prin HC EGTC, GECT Eucor unde participă 3 țări (Germania, Franța și Cehia) unind 5 Universități într-un singur campus sau GECT Rhine-Alpine, fondată în aprilie 2015 care are ca obiectiv principal facilitarea și promovarea cooperării teritoriale între membrii săi pentru dezvoltarea integrată și coordonată a coridorului multimodal Rhine-Alpine ce străbate cele 6 țări.

Noi am luat inițiativa crearii unei GECT, prima cu sediul în România, în colaborare cu autorități publice din Republica Moldova și Bulgaria, pentru a accesa aceste fonduri, in funcție de obiectivele pe care le stabilim la înființare.

Care este rolul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST (ADI Euronest) în promovarea și înființarea acestui GECT în regiunea de Nord-Est a României?

Bogdan Pleșca: Asociația de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST, fondată în 2008 de Consiliile Județene Iași, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava, și Vaslui, este inițiatoarea acestui demers și are un rol esențial în promovarea și înființarea GECT-ului în regiunea de Nord-Est a României. Prin colaborarea și expertiza combinată a membrilor săi, EURONEST se ocupă cu dezvoltarea de proiecte regionale benefice comunităților locale, încurajând consolidarea relațiilor interregionale și accesul sporit la fonduri europene.

Inițiativa pentru înființarea GECT-ului, discutată în cadrul unui eveniment organizat pe 17 octombrie 2023, alături de președinții Comisiei de Afaceri Europene, deputatul Ștefan Mușoiu, și al Comisiei pentru Politică Economică, Reformă și Privatizare, deputatul Costel Dunava, în Parlamentul României, cu reprezentanți ai autorităților locale și naționale din România și Republica Moldova, a fost oficializată prin aprobarea inițierii de înființare din data de 16 februarie 2024, în cadrul AGA Euronest, la Piatra Neamț, marcând un pas important pentru cooperarea transfrontalieră în regiune.

Ce presupune această nouă structură asociativă, unde va fi sediul, ce beneficiari va avea, ce fel de proiecte va putea dezvolta și cu ce finanțare? Cine va face parte din acest GECT?

Bogdan Pleșca: Noua structură GECT se va forma în colaborare cu autorități din România, Republica Moldova și Bulgaria, fiind prima de acest gen cu sediul în România. Aceasta vizează dezvoltarea proiectelor în beneficiul regiunilor implicate, în funcție de obiectivele propuse, în domenii precum sănătatea, educația, infrastructura, cultura și gestionarea situațiilor de urgență, cu finanțare europeană. Sediul, propus inițial la Consiliul Județean Bacău, va fi stabilit oficial în cadrul Adunării Generale a Asociaților. Membrii vor include reprezentanți ai consiliilor județene din Nord-Estul României și parteneri din Republica Moldova și Bulgaria.

Câte grupuri de acest gen sunt în Uniunea Europeană și cum funcționează ele?

Bogdan Pleșca: În prezent, în Uniunea Europeană există 87 de Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT-uri), repartizate în 13 state membre. Acestea funcționează ca entități juridice menite să faciliteze cooperarea între autoritățile locale și regionale din diferite țări membre, în scopul realizării de proiecte comune transfrontaliere, transnaționale sau interregionale.

România participă în 6 dintre aceste GECT-uri, din care 4 cu sediul în Ungaria, dar nu găzduiește niciun GECT pe teritoriul său. Printre țările cu cele mai multe GECT-uri regăsim Ungaria (21), Franța (13), Spania (13), Italia (8), Germania (6), Polonia (4) și Austria (3).

Care sunt cele mai importante proiecte dezvoltate de Euronest în ultimii ani? În ce proiecte transfrontaliere a fost implicată?

ADI Euronest s-a distins prin gestionarea eficientă a proiectelor majore, cu finanțări totale de peste 40 de milioane de euro.

Printre realizările semnificative se numără dotarea Inspectoratelor pentru Situații de Urgență din Regiunea de Nord-Est cu 134 de autospeciale de intervenție, un proiect implementat prin POR 2007-2013.

De asemenea, prin POCU 2014-2020, au fost echipate 8 școli cu microbuze școlare și s-au adoptat măsuri pentru prevenirea abandonului școlar, beneficiind 5000 de elevi.

Proiectele Start-up Romania și Diaspora Start-up implementate au contribuit la înființarea a 77 de IMM-uri și crearea a 222 de locuri de muncă.

În plus, ADI Euronest a finalizat recent două proiecte transfrontaliere importante, unul în parteneriat cu Raionul Ungheni, cu o valoare de 325.000 euro, și altul, în valoare de 2.7 milioane euro, în colaborare cu IGSU Moldova și STS România, consolidând astfel cooperarea regională și transfrontalieră. Totodata, anul acesta, am depus 1 cerere de finanțare în parteneriat cu Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău pe PEO – „Ține Pasul” precum și 4 cereri de finanțare pe programul Interreg România-Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 18:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 18:25 // Slider //  Valentina Buza

Poliția din Varșovia a reținut, sâmbătă, un bărbat care avea asupra sa un cuțit și un pistol cu gloanțe oarbe, în timpul unei manifestații organizate în fața Tribunalului Constituțional al Poloniei, instituția aflată în centrul unei confruntări politice care s-a acutizat dramatic în ultimele 24 de ore.

Potrivit poliției, bărbatul, în vârstă de 30 de ani, a atras atenția uneia dintre femeile implicate în organizarea protestului, pentru că își ținea fața parțial acoperită. În momentul în care aceasta i-a cerut să-și descopere chipul, individul ar fi lovit-o și ar fi încercat apoi să fugă din mulțime.

Mai mulți protestatari au pornit imediat după el, strigând „Provocator, provocator!”, potrivit unui corespondent dpa aflat la fața locului, iar bărbatul a fost prins, în cele din urmă, de polițiștii care asigurau paza manifestației.

„S-a dovedit că avea asupra sa un cuţit, un pistol cu muniţie oarbă – încărcat – şi o legitimaţie pe care scria Securitate, al cărei design semăna cu cel al unui card de identificare al poliţiei”, a precizat poliția într-un comunicat. În urma percheziției, agenții au descoperit asupra lui și droguri.

Incidentul nu este primul din jurul clădirii. Încă de vineri seară, sute de oameni, printre care și parlamentari ai opoziției, s-au strâns în fața Tribunalului, iar trei persoane au fost arestate după ce au încercat să forțeze dispozitivul masiv al poliției, potrivit The Guardian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tensiunile au izbucnit după ce, vineri, judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska, una dintre magistrații aleși de actuala majoritate parlamentară, i-a suspendat pentru o lună pe președintele Tribunalului, Bogdan Święczkowski, și pe adjunctul acestuia, Bartłomiej Sochański, ambii numiți în timpul guvernării PiS, apoi a preluat ea conducerea instituției, invocând vechimea cea mai mare în magistratură.

Decizia a fost anunțată pe site-ul oficial al Tribunalului.

Korwin-Piotrowska a susținut că măsura era necesară pentru ca instanța să poată funcționa din nou și pentru ca toți judecătorii aleși de parlament să își poată exercita mandatul.

Conducerea suspendată a respins însă decizia ca fiind ilegală, susținând că președintele Tribunalului nu poate fi suspendat și că judecătorii care au depus jurământul fără prezența șefului statului nu sunt membri cu drepturi depline.

Disputa s-a mutat apoi chiar în interiorul clădirii: șapte judecători au intrat în sediu însoțiți de ofițeri ai Serviciului de Protecție a Statului, iar între cele două tabere au avut loc îmbrânceli.

Susținătorii PiS și alte grupări de dreapta protestează de vineri seară în fața sediului, iar liderul partidului, Jarosław Kaczyński, a calificat suspendarea drept un atac asupra instanței.