România a anunțat statele membre NATO că plănuiește să-l nominalizeze pe președintele Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al Alianței, au informat joi, 22 februarie curent, reporterii Bloomberg specializați în chestiuni de apărare și NATO.
“România i-a notificat pe ceilalți membri NATO că intenționează să îl nominalizeze pe președintele său, Klaus Iohannis, drept candidat pentru funcția de secretar general al NATO“, a scris jurnalista Jennifer Jacobs, aceasta precizând că acest anunț va “complica efortul celorlalți aliați de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”.
Administrația Prezidențială a precizat că nu comentează zvonuri apărute în spațiul mass-media.
Scoop: Romania has notified other NATO members that it plans to nominate its president, Klaus Iohannis, as a candidate for NATO secretary general, per @nat_droz @PeterMartin_PCM. Will complicate other allies’ effort to install Mark Rutte as the next secretary general.
— Jennifer Jacobs (@JenniferJJacobs) February 22, 2024
Amintim că, cu o lună înainte, aceeași publicație a scris că Klaus Iohannis speră să devină următorul președinte al Consiliului European, potrivit unor surse politice, concurând pentru postul care probabil va fi eliberat mai devreme din cauza anunțului neașteptat al lui Charles Michel că va candida pentru un loc în Parlament. Jurnaliștii publicației erau de părere că îi va fi dificil să obțină acest post. Iohannis se alătură unei liste restrânse de foști lideri UE, printre care Mario Draghi, fostul premier al Italiei și Xavier Bettel, fostul premier din Luxemburg, ale căror nume au fost vehiculate ca posibili candidați pentru această funcție, care este una dintre cele mai importante din Uniunea Europeană.
Președintele Consiliului prezidează reuniunile celor 27 de lideri ai UE și reprezintă blocul comunitar în chestiuni legate de politica externă. Anunțul lui Michel a aruncat în haos procesul de alocare a funcțiilor de conducere din UE – un sistem complicat care ține cont de naționalitatea și de afilierea politică a candidaților -, dând startul inevitabilelor negocieri cu câteva luni înainte de termen. În mod obișnuit, negocierile încep după alegerile europene, după care sunt selectate posturile de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului și altele.
Cert este faptul că se pare că se țintește o funcție înaltă după mandatul de președinte al României care expiră anul curent.
