Conducerea Republicii Moldova, în persoana președintei Maia Sandu și a premierului Dorin Recean, a salutat joi seara, 22 februarie curent, decizia Consiliului Uniunii Europene (UE) privind sancționarea a șase persoane apropiate fugarului Ilan Șor. Ambele mesaje au fost publicate pe conturile oficiale de pe rețeaua socială X.

„Mulțumesc pentru sprijinul permanent din partea UE. Astăzi, @EUConsiliul a luat măsuri decisive prin impunerea de noi măsuri restrictive împotriva celor care subminează democrația Republicii Moldova. Aceste măsuri transmit un mesaj puternic – împreună, suntem puternici în asigurarea unui viitor sigur”, a declarat Maia Sandu.

„Binevenită decizia @EUConsiliul de a sancționa șase persoane și o entitate care subminează democrația și stabilitatea Republicii Moldova – un semn clar că avem sprijinul neclintit al UE în lupta împotriva războiului hibrid al Rusiei și încercările de a submina statul de drept și securitatea Moldovei”, este mesajul lui Dorin Recean.

Mai devreme, Consiliul UE a impus măsuri restrictive împotriva a șase persoane și a unei organizații responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova.

„Republica Moldova este una dintre țările cele mai afectate de consecințele invaziei ilegale ale Rusiei în Ucraina. Există încercări serioase, intensificate și continue de destabilizare a țării. Listele de astăzi transmit un alt semnal politic important al sprijinului neclintit al UE față de Republica Moldova, de stabilitatea, independența și suveranitatea acesteia. UE rămâne hotărâtă să continue să ia măsuri împotriva celor care destabilizează vecinătatea noastră directă”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.

Consiliul sancționează organizația paramilitară: Asociația Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului”, care a făcut încercări repetate de subminare a guvernării democratice din Republica Moldova, inclusiv prin incitarea la revolte și demonstrații violente, precum și pe liderul acesteia.

Printre celelalte persoane sancționate se numără Șeful Adjunct al Departamentului de Informații Operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse, responsabil de operațiunile secrete ale Rusiei în Republica Moldova, în special în regiunea transnistreană, începând din 2016. În plus, Consiliul sancționează directori ai unor trusturi media care dețin mai multe canale media din țară, ce promovează frecvent mesaje menite să obstrucționeze și să submineze procesul politic democratic. Lista include, de asemenea, alte persoane implicate în diseminarea dezinformării și în incitarea la violență și la teamă sau care au legătură cu cazul „Fraudei Bancare”.

Toate persoanele enumerate astăzi fac obiectul unei înghețări a activelor deţinute. Cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le pună la dispoziție fonduri acestor persoane. În plus, cele șase persoane fac obiectul unei interdicții de călătorie, care le interzice să intre și să tranziteze teritoriile UE.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut semnificativ de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE. UE rămâne neclintită în sprijinul său față de Republica Moldova, rezistența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie a acesteia, în fața activităților destabilizatoare instigate de actori externi.

La 28 aprilie 2023, UE a stabilit, la cererea Republicii Moldova, un cadru pentru măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării. La 30 mai 2023 , Consiliul a adoptat primul set de 5 listări ca parte a noului cadru. La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce i-a acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dorin Recean #Maia Sandu

Parlamentul a aprobat, cu 54 de voturi, instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic din Republica Moldova pentru o perioadă de 60 de zile. Aceasta va intra în vigoare la 26 septembrie.

Declararea stării de urgență are drept scop prevenirea penuriei de combustibili și asigurarea continuității furnizării energiei electrice, gazelor naturale și agentului termic. De asemenea, măsurile vizează gestionarea deficitului hidrologic din bazinele fluviilor Nistru și Prut și asigurarea alimentării cu apă potabilă, securizarea nodurilor vitale de captare a apei și atenuarea impactului economic asupra consumatorilor vulnerabili în perioada de toamnă-iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, șefa statului a declarat anterior că Republica Moldova se confruntă cu riscuri atât în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și situația resurselor de apă. Potrivit Maiei Sandu, țara este puternic dependentă de importuri, iar pe piețele internaționale au crescut prețurile și au apărut probleme de aprovizionare.

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Maia Sandu a menționat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

O altă problemă este situația hidrologică. Potrivit președintei, aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel foarte scăzut. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă în mod obișnuit pentru această perioadă.

În același timp, Republica Moldova și-a majorat capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile. Potrivit șefei statului, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară însă o capacitate de 600–1.000 MWh.

În urma ședinței CNS, autoritățile au stabilit mai multe măsuri pentru pregătirea sezonului rece. Printre acestea se numără elaborarea unor planuri pentru diferite scenarii de criză, asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative pentru energia electrică, precum și utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, autoritățile vor urmări maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova și vor crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii. Sunt prevăzute și asigurarea stocurilor necesare de gaze, precum și constituirea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere.

În prezent, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura a fost prelungită recent cu 30 de zile, pe fondul riscurilor energetice și al secetei.

Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan care include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.