România a anunțat statele membre NATO că plănuiește să-l nominalizeze pe președintele Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al Alianței, au informat joi, 22 februarie curent, reporterii Bloomberg specializați în chestiuni de apărare și NATO.

“România i-a notificat pe ceilalți membri NATO că intenționează să îl nominalizeze pe președintele său, Klaus Iohannis, drept candidat pentru funcția de secretar general al NATO“, a scris jurnalista Jennifer Jacobs, aceasta precizând că acest anunț va “complica efortul celorlalți aliați de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”.

Administrația Prezidențială a precizat că nu comentează zvonuri apărute în spațiul mass-media.

Scoop: Romania has notified other NATO members that it plans to nominate its president, Klaus Iohannis, as a candidate for NATO secretary general, per @nat_droz @PeterMartin_PCM. Will complicate other allies’ effort to install Mark Rutte as the next secretary general.

— Jennifer Jacobs (@JenniferJJacobs) February 22, 2024

Amintim că, cu o lună înainte, aceeași publicație a scris că Klaus Iohannis speră să devină următorul președinte al Consiliului European, potrivit unor surse politice, concurând pentru postul care probabil va fi eliberat mai devreme din cauza anunțului neașteptat al lui Charles Michel că va candida pentru un loc în Parlament. Jurnaliștii publicației erau de părere că îi va fi dificil să obțină acest post. Iohannis se alătură unei liste restrânse de foști lideri UE, printre care Mario Draghi, fostul premier al Italiei și Xavier Bettel, fostul premier din Luxemburg, ale căror nume au fost vehiculate ca posibili candidați pentru această funcție, care este una dintre cele mai importante din Uniunea Europeană.

Președintele Consiliului prezidează reuniunile celor 27 de lideri ai UE și reprezintă blocul comunitar în chestiuni legate de politica externă. Anunțul lui Michel a aruncat în haos procesul de alocare a funcțiilor de conducere din UE – un sistem complicat care ține cont de naționalitatea și de afilierea politică a candidaților -, dând startul inevitabilelor negocieri cu câteva luni înainte de termen. În mod obișnuit, negocierile încep după alegerile europene, după care sunt selectate posturile de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului și altele.

Cert este faptul că se pare că se țintește o funcție înaltă după mandatul de președinte al României care expiră anul curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Klaus Iohannis #NATO #Romania

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.