Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Cine este omul care a lansat speculația că regiunea transnistreană va cere alipirea la Rusia

26 Feb. 2024, 16:59
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
26 Feb. 2024, 16:59 // Actualitate //  Realitatea.md

Speculația că liderii transnistreni pot cere pe 28 februarie Rusiei să le anexeze regiunea a devenit eveniment de presă internațional, iar guvernul de la Chișinău și chiar președintele Ucrainei au reacționat la întrebările presei pe această temă. Dar ce se știe despre cel care a lansat speculația?

O investigație Europa Liberă  relatează că Ghenadi Ciorba, activistul în vârstă de 54 de ani de la care a pornit zvonul, locuiește în stânga Nistrului, la Rîbnița. El s-a făcut remarcat în vara anului 2020, după ce a fost arestat de autoritățile transnistrene „pentru extremism” și condamnat la trei ani de închisoare.

Ciorba a atras atenția din nou cu postarea sa recentă pe Facebook, în care a presupus că un congres convocat la Tiraspol pe 28 februarie are ca scop să ceară Rusiei anexarea regiunii transnistrene.

„Cel mai probabil, având în vedere analiza situației, de la Moscova a fost dată comanda de a organiza această adunare, în cadrul căreia trebuie să fie făcută publică o cerere către Rusia, în numele cetățenilor care locuiesc pe malul stâng, de a accepta Transnistria în componența Federației Ruse, iar pe 29 februarie Putin va anunța acest lucru în discursul său. Duma de Stat, într-o procedură accelerată, va lua decizia de a satisface cererea primită”, a scris Ciorba în postarea sa din 20 februarie.

Fraza a fost preluată de Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), o organizație de cercetare americană care publică analize zilnice despre situația din Ucraina. Experții au afirmat pe baza ei că regiunea transnistreană ar putea organiza un referendum pentru alipirea la Federația Rusă, conform disinfo.md. De acolo, speculația a migrat cu succes în presa internațională și numeroase postări pe rețeaua X (fostul Twitter).

Presa de la Chișinău, care a preluat-o și ea, îl numește pe Ciorba fie activist, fie opozant. El și-a câștigat aceste titluri datorită arestării din 2020 (a fost eliberat după 395 de zile, înainte de ispășirea pedepsei, în urma unor intervenții ale delegațiilor Canadei și SUA la OSCE), dar și afirmației într-un interviu acordat portalului Zona de Securitate în decembrie 2022 că „Maia Sandu poate intra în istorie ca persoana ce a rezolvat conflictul transnistrean”.

Când regiunea era administrată de fostul lider transnistrean, Evghenii Shevchiuk, Ciorba a făcut parte din ceea ce Chișinăul numește „regimul separatist” din stânga Nistrului. Între 2013 și 2015 el a condus așa-zisul Serviciu pentru comunicații, informație și mass-media din zona separatistă.

După venirea lui Vadim Krasnoselski la putere, în 2016, oamenii lui Șevciuk, care a fugit și el din regiune, au fost alungați sau arestați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reacții la Chișinău și Kiev

Comentariul lui Ciorba pe Facebook a venit după ce liderul transnistrean, Krasnoselski, anunțase că a convocat un congres al tuturor „aleșilor locali”, la Tiraspol, pe 28 februarie.

Biroul politici reintegrare de la Chișinău a informat că nu ar exista temei ca situația din regiune să se deterioreze. „Suntem convinși că Tiraspolul e conștient de consecințele pe care și le asumă în cazul unor pași negândiți”, se arată într-un comunicat al autorității.

La scurt timp, a reacționat și Kievul. Direcția generală de informații a declarat că, potrivit informațiilor de care dispune, „deputații” transnistreni nu intenționează să se adreseze președintelui rus, Vladimir Putin, pentru a cere anexarea regiunii de către Federația Rusă.

Pe 25 februarie, în timpul unei conferințe de presă, președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a fost întrebat despre evoluțiile din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, răspunzând scurt: „Moldova nu ne-a cerut niciun ajutor în privința Transnistriei. Din câte știu eu, nu există niciun indiciu că săptămâna viitoare vor cere să devină parte a Federației Ruse”.

„Răspuns propagandistic la acțiuni de ordin economic”

La precedentul congres asemănător, organizat la Tiraspol în 2006, „aleșii locali” din regiunea transnistreană au cerut, în urma unui „referendum”, aderarea la Federația Rusă. Acest lucru însă nu s-a întâmplat, iar Rusia a lăsat solicitarea transnistrenilor fără răspuns.

Congresul de acum survine după decizia Chișinăului, care a nemulțumit Tiraspolul, de a extinde legislația vamală asupra agenților economici din stânga Nistrului și a le taxa exporturile, punându-i în poziție de egalitate cu cei de pe malul drept al Nistrului .

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 11:56
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2026, 11:56 // Slider //  Realitatea.md

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.