Statele Unite au devenit în ultimele luni principalul furnizor al Europei de ţiţei, motorină şi gaze naturale lichefiate (GNL), profitând de reducerea importurilor de la est de Canalul Suez, provocate de atacurile de la Marea Roşie.

„SUA sunt pe primul loc la toate materiile prime cheie pe care are nevoie să le cumpere Europa”, a apreciat Viktor Katona, analist la Kpler, la un eveniment desfăşurat la Londra, transmite Reuters.

Până acum în această lună, Statele Unite au livrat Europei 2,17 milioane barili pe zi (bpd) de ţiţei. Exporturile de motorină s-au situat la 207.000 bpd, depăşind importurile din Arabia Saudită, de aproximativ 201.000 bpd. Niciun vapor încărcat cu GNL nu se află în prezent în Marea Roşie, conform datelor Kpler.

QatarEnergy, unul din cei mai mari exportatori globali de GNL, anunţase în ianuarie că nu va mai efectua transporturi prin Marea Roşie, din cauza temerilor de securitate. Anul trecut, Statele Unite au devenit cel mai mare exportator mondial de gaze naturale lichefiate, iar până la finalul deceniului exporturile americane ar urma să se dubleze.

Transporturile de ţiţei şi produse prin Canalul Suez sunt cu aproximativ 30-40% mai scăzute decât în octombrie 2023, conform Kpler.

„Ideea este că ţările din bazinul Atlantic fac din ce în ce mai mult comerţ între ele, reprezentativ este faptul că Statele Unite au devenit cel mai mare jucător pe piaţa europeană”, a explicat Katona.

Acesta a adăugat: „Dominaţia SUA pe segmentul exporturilor de motorină în Europa s-ar putea diminua, în cazul în care conflictul de la Marea Roşie se domoleşte, ceea ce ar permite din nou transportarea combustibilului din Orientul Mijlociu şi India către Europa”.

Rebelii houthi din Yemen au promis să atace navele din Marea Roşie care au legătură cu Israelul. Cu toate acestea, multe dintre navele care au fost atacate nu au legătură cu această ţară. Obiectivul rebelilor este acela de a forţa încetarea atacurilor israeliene asupra Fâşiei Gaza.

Din cauza atacurilor houthi, marile companii maritime evită din ce în ce mai mult cea mai scurtă rută maritimă dintre Asia şi Europa şi navighează în jurul Capului Bunei Speranţe din Africa de Sud.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #gaze naturale #motorina #țiței

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.