Activitatea băncilor biologice va fi reglementată în Moldova. Parlamentul a aprobat în a doua lectura legea care va stipula regulile de activitate a laboratoarelor de acest gen.

În premieră pentru țara noastră dată este definită noțiunea de bancă biologică umană sau biobancă. Aceasta reprezintă o instituție care păstrează colecții organizate de eșantioane de probe și va avea dreptul să organizeze activitatea de cercetare în domeniul sănătății, medicinii personalizate, va asigura donarea voluntară a specimenelor și confidențialitatea datelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul reglementează condițiile pentru prelucrarea și stocarea probelor de sânge integral, plasmă, ser, urină, spută, salivă, lichid cefalo-rahidian, țesuturi, celule și alte substanțe biologice.

Noua lege stipulează drepturile și obligațiile donatorilor de probe, a administratorului și a utilizatorilor autorizați, a cercetătorilor geneticieni, dar și condițiile pentru înființarea și menținerea băncii biologice. Sunt menționate condițiile necesare privind consimțământul pentru a deveni donator, dreptul de proprietate asupra probelor, dar și rigori ce țin de păstrarea informațiilor.

#bancă biologică #lege #Moldova #parlament #reglementări

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.