Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, a comentat la emisiunea Rezoomat de la Rlive TV de ce s-a ales ca votul prin corespondență să fie implementat, pentru început, în Canada și Statele Unite. Totodată, reprezentantul CEC a precizat că nu anticipează un număr mare de persoane care o să alegă să voteze prin așa metodă.

„Explic care au fost raționamentele atunci când s-a adoptat această propunere. Din partea grupului a parvenit propunere din considerentul mărimii acestor state, numărului redus de secții constituite anterior, distanțelor enorme de la o secție la alta și respectiv cel mai important este că în aceste două state votul prin corespondență este pus în scară largă, deja este pus în aplicație cu succes. Rezidenții din aceste două state au încredere în votul prin corespondență lucru care poate să contribui semnificativ și pentru votul prin corespondență și în Republica Moldova. Eu nu cred că noi cu toții ar trebui să ne facem iluzii că va crește exponențial numărul de alegători, care vor utiliza această metodă de vot”, a precizat reprezentantul CEC.

Proiectul ce ține de votul prin corespondență a fost elaborat de un grup de lucru din care au făcut parte și deputați PAS, a mai precizat Pavel Postica.

„De mult timp se vorbește în societate despre punerea în aplicare a unor metode de alternative de vot. S-a discutat destul de mult despre votul prin internet, Comisia Electorală Centrală în diferite componențe, a făcut diferiți pași de a se aporia de acest deziderat. Acum suntem la etapa în care este un caiet de sarcini, în baza căruia să fie elaborat programul de vot prin internet și totodată în paralele începând cu luna mai anul trecut sub egida Parlamentului a fost creat un grup de lucru care a explorat și ideea punerii în aplicare a votului prin corespondență ca alternativă de vot. Respectiv, au durat în timp procesul de analiză, de pregătire a conceptului și acum a venit această politică. Până la urmă orice modificare în legislația Republicii Moldova trebuie să fie făcută de Parlament și acum a fost înregistrat”, a declarat Postică.

VIDEO Grosu face praf opoziția care este împotriva votului prin corespondență: „Tot timpul a fost împotriva diasporei”

#CEC #Postică #vot prin corespondenta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.