Peste 280 de elevi nigerieni au fost răpiţi în oraşul Kuriga din nord-vrstul ţării, afirmă oficiali, citaţi de BBC.

Elevii se aflau la locul de adunare în jurul orei 8.30 când zeci de oameni înarmaţi au intrat cu motocicletele, a afirmat un martor. Cu vârste între 8 şi 15 ani, au fost luaţi împreună cu un profesor.

Bandele de răpitori, numiţi bandiţi, au capturat sute de persoane în ultimii ani, în special în nord-vestul ţării. Totuşi, a existat o scădere a numărului de copii răpiţi în masă în ultimul an, până în această săptămână. Incidentul a fost confirmat de Uba Sani, guvernatorul statului Kaduna, unde se află Kuriga.

El a spus că 187 de elevi sunt daţi dispăruţi de la Şcoala primară guvernamentală şi 125 de la şcoala primară locală, dar 25 dintre ei s-au întors între timp.

Între timp, martorii au afirmat că un elev a fost împuşcat de oamenii înarmaţi şi primeşte îngrijiri medicale la Spitalul Birnin Gwari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un profesor care a reuşit să scape a spus că localnicii au încercat să îi salveze pe copii, dar au fost respinşi de oamenii înarmaţi, iar o persoană a fost ucisă. Se crede că aproape fiecare familie are un copil printre victimele răpite şi forţele armate au declanşat o operaţiune pentru a-I găsi.

În ianuarie, bandiţii au ucis un director de şcoală în această zonă şi au răpit-o pe soţia lui.

Răpirea vine la câteva zile după temeri că zeci de femei şi copii au fost răpiţi de gruparea islamistă Boko Haram în timp ce adunau lemne de foc, în nord-estul Nigeriei. Totuşi, cele două cazuri de răpire în masă nu sunt considerate a avea legătură.

Grupările de răpitori care inspiră teamă în nord-vestul Nigeriei sunt separate de gruparea militantă islamistă Boko Haram din nord-est, deşi au existat relatări că ele ar fi putut lucra împreună, ocazional.

#atac #copii #Nigeria #rapitori

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.