În ultimul deceniu, mai multe state din întreaga lume au renunțat la ora de vară din diferite motive, în timp ce altele încă se agață de această practică, în ciuda faptului că experții în sănătate spun că este dăunătoare, conform Adevarul.ro.

Potrivit unei analize realizate în 2023 de Pew Research Center, jumătate dintre țări la nivel mondial treceau la ora de vară, respectiv ora de iarnă, însă, în prezent, doar aproximativ o treime mențin acest obicei. Cea mai mare parte a Statelor Unite, cea mai mare parte a Europei și părți din Canada, Australia, America Latină, Brazilia și Caraibe își ajustează ceasurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dar o mulțime de locuri din întreaga lume au renunțat complet la acest obicei. Printre acestea se numără toată Asia și cea mai mare parte a Africii. În ultimii zece ani, Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Rusia, Samoa, Siria, Turcia, Turcia, Uruguay și cea mai mare parte a Mexicului au pus capăt acestei practici, potrivit Pew Research Center. În Statele Unite, Hawaii și Arizona renunță la această practică, la fel ca Samoa Americană, Guam, Insulele Mariane de Nord, Puerto Rico și Insulele Virgine Americane.

Experții invocă probleme de siguranță, sănătate și climă ca principale motive pentru care ar trebui să se renunțe la schimbarea orei.

Jagdish Khubchandani, profesor de sănătate publică la New Mexico State University, împărtășește faptul că unele cercetări au indicat o corelație între schimbarea orei și problemele de sănătate, de la tulburări de somn la atacuri de cord. ”Alte studii și experți au vorbit, de asemenea, despre accidente, sănătate mintală, bunăstare etc.”, atrage el atenția.

Schimbările de oră perturbă ciclurile somn-veghe

Schimbările de fus orar, cum ar fi cele legate de economiile de lumină naturală, perturbă ciclul somn-veghe. ”Cel mai important sincronizator al ritmurilor noastre circadiene este lumina zilei, care ajută toate ceasurile noastre corporale să rămână sincronizate”, spune Tord Wingren, un inginer care studiază somnul și expunerea la lumină.

Expunerea la lumină dimineața stimulează ritmul circadian. Țesuturile din tot corpul au ceasuri periferice care se sincronizează, pe baza acestor semnale, cu ceasul nostru principal din creier.

Acest ceas principal, ca răspuns la expunerea la lumină prin intermediul ochilor, este responsabil pentru declanșarea unei cascade de procese hormonale. Printre hormonii afectați se numără cei legați de stres, de gestionarea glicemiei și de semnalizarea foamei și a satisfacției.

Expunerea la întuneric ajută organismul să producă melatonină, un hormon care pregătește corpul pentru somn. Dar, ca urmare a schimbării ceasului, ”lumina suplimentară din timpul serii poate întârzia orele și rutinele noastre de somn”, explică Khubchandani.

Cercetătorii de la Academia Americană de Medicină a Somnului au scris o declarație de poziție în 2020 în Journal of Clinical Sleep Medicine, în care au remarcat faptul că schimbarea orei este într-adevăr dăunătoare.

Practicile legate de ora de vară au fost asociate cu creșterea numărului de accidente rutiere mortale, de accidente la locul de muncă, de erori medicale și de mortalitate generală.

În 2018, cercetătorii din Spania au redactat o scrisoare care a fost publicată în revista Epidemiology cu privire la o legătură între accidentele mortale de mașină și schimbarea orei. După ce au colectat date din Spania între 1990 și 2014, cercetătorii au constatat o creștere de 30% a accidentelor de circulație mortale în ziua în care ceasurile au fost date înainte. În ziua în care ceasurile s-au dat înapoi, aceștia au înregistrat o creștere de 16%.

Într-un studiu din 2021, cercetătorii de la Clinica Mayo din Statele Unite au analizat dacă ora de vară a crescut riscul de erori medicale. Aceștia au examinat datele din incidentele legate de siguranță raportate în mod voluntar de către unitățile din Statele Unite care au avut loc între 2010 și 2017.

În general, au constatat o creștere de aproape 19% a incidentelor legate de siguranță în cele șapte zile după ce ceasurile au fost date înainte și o creștere de aproape 5% în cele șapte zile după ce ceasurile au fost date înapoi. Autorii studiului atribuie această creștere faptului că medicii au dormit în medie cu aproape 40 de minute mai puțin.

Inima, afectată de schimbarea orei

Cercetătorii din Italia au scris o recenzie din 2018 publicată în revista Internal Emergency Medicine care investighează efectele potențiale ale orei de vară asupra sănătății inimii. Aceștia au analizat șapte studii existente din Statele Unite și Europa, analizând peste 80.000 de cazuri de infarct miocardic acut. Ei au constatat o creștere, de la 4% la 29%, a atacurilor de cord după ce ceasurile au fost date înainte.

Incidența accidentelor vasculare cerebrale poate crește, de asemenea, după schimbarea orei. Rezultatele au arătat că spitalizările pentru accident vascular cerebral ischemic, cel mai frecvent tip de accident, au crescut cu 8% în cele două zile care au urmat schimbării orei de vară. Dacă se ia în considerare întreaga săptămână de după schimbare, creșterea a fost de 3%. Asocierea a fost mai puternică în cazul persoanelor de sex feminin și al celor mai în vârstă.

Viitorul orei de vară

În 2018, Comisia Europeană a propus să se pună capăt schimbului de ore. Cu toate acestea, Consiliul European nu a ajuns la un acord asupra poziției sale. Parlamentul European a votat în favoarea adoptării acestei schimbări. Cu toate acestea, Consiliul și Parlamentul trebuie să ajungă la un acord pentru ca schimbarea să aibă loc.

Conform legislaţiei Uniunii Europene actuale, se trece la ora de vară în ultima duminică a lunii martie şi se revine la ora iniţială în ultima duminică a lunii octombrie.

#ora de vara #organism #schimbari

Puține lucruri de pe Pământ au rezistat atât de mult timp în fața schimbărilor. În timp ce clădirile istorice și invențiile care au marcat evoluția omenirii ne atrag atenția, există și minuni ale naturii pe lângă care trecem uneori fără să le cunoaștem povestea, scrie antena3.ro.

Copacii se numără printre cele mai longevive forme de viață de pe planetă. De-a lungul mileniilor, au oferit umbră, adăpost și oxigen, devenind repere ale unor locuri și martori tăcuți ai istoriei. Unii dintre ei au supraviețuit mii de ani, încă dintr-o perioadă în care civilizația arăta cu totul altfel.

Dar unde se află cel mai bătrân copac din lume și care este secretul longevității sale?

Methuselah, pinul care a supraviețuit timp de milenii

În Munții Albi din California, Statele Unite, crește unul dintre cei mai vechi copaci cunoscuți de pe Pământ. Este un pin din specia Great Basin bristlecone pine, botezat Methuselah, după personajul biblic Matusalem, bunicul lui Noe, despre care Biblia spune că a trăit 969 de ani.

Copacul a fost descoperit în anii 1950 de cercetătorul Edmund Schulman și a devenit celebru pentru vârsta sa impresionantă. Este considerat cel mai bătrân copac individual, care nu face parte dintr-o colonie de arbori conectați prin același sistem de rădăcini, a cărui longevitate a fost confirmată prin metode științifice.

Methuselah nu este însă singurul exemplar remarcabil din această zonă. În apropiere se află un alt pin, al cărui nume nu a fost făcut public și despre care cercetătorii au stabilit că ar putea fi chiar mai vechi.

Câți ani are cel mai bătrân copac din lume?

Vârsta copacilor poate fi stabilită prin analizarea inelelor de creștere, fiecare dintre acestea oferind indicii despre un an din viața arborelui.

În cazul lui Methuselah, au fost prelevate probe în 1957. Ulterior, dendrocronologul Tom Harlan, de la Laboratorul de Cercetare a Inelelor Arborilor al Universității din Arizona, a comparat inelele de creștere și a confirmat că arborele are peste 4.800 de ani.

În 2009, același cercetător a analizat și o probă mai veche, prelevată de Edmund Schulman dintr-un alt pin din Munții Albi, înainte de moartea acestuia. Proba provenea de la un copac viu, rămas fără nume, despre care s-a estimat că are peste 5.000 de ani. Acesta ar putea fi, așadar, cel mai bătrân arbore viu individual a cărui vârstă a fost verificată.

Înainte ca Methuselah să fie recunoscut drept unul dintre cei mai bătrâni arbori vii din lume, recordul îi era atribuit pinului Prometheus, din statul Nevada. Copacul a fost tăiat în 1964 de Donald Rusk Currey, un doctorand care studia istoria climatică a regiunii. Analiza ulterioară a inelelor de creștere a arătat că arborele avea aproximativ 4.900 de ani, existând estimări potrivit cărora ar fi putut depăși 5.000 de ani. Circumstanțele tăierii rămân controversate, iar dispariția sa este considerată unul dintre cele mai cunoscute exemple ale pierderii unui exemplar natural excepțional în urma unei intervenții umane.

Numele Prometheus provine din mitologia greacă, de la titanul care le-ar fi oferit oamenilor focul.

De ce este ținut secret locul în care se află Methuselah?

Pădurea Ancient Bristlecone Pine se găsește în Munții Albi din California și adăpostește exemplare de pini care au supraviețuit timp de milenii.

Cu toate acestea, poziția exactă a lui Methuselah și a copacului despre care se crede că este și mai vechi a fost păstrată secretă. Măsura a fost luată pentru a preveni deteriorarea arborilor, vandalismul sau alte intervenții care le-ar putea pune în pericol existența.

Timp de decenii, nici măcar fotografiile care ar fi permis identificarea cu ușurință a exemplarelor nu au fost distribuite pe scară largă. În 2021, însă, imagini apărute online au făcut ca localizarea lui Methuselah să devină mai ușor de identificat.

Importanța protejării arborilor cu valoare istorică a revenit în atenția publicului și după un incident petrecut în Marea Britanie.

În septembrie 2023, celebrul sicomor din Sycamore Gap, comitatul Northumberland, a fost tăiat intenționat. Copacul, vechi de aproximativ 300 de ani, devenise un reper cunoscut, aflat într-o depresiune naturală a terenului, lângă Zidul lui Hadrian.

În 2025, doi bărbați, Daniel Graham și Adam Carruthers, au fost condamnați la câte patru ani și trei luni de închisoare pentru tăierea ilegală a arborelui și deteriorarea Zidului lui Hadrian, monument protejat și inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Care este secretul longevității acestor copaci?

Pinii din specia Great Basin bristlecone pine sunt considerați printre cei mai longevivi arbori de pe planetă. Ei cresc în regiunile montane înalte din California, Nevada și Utah, în condiții care ar fi dificile pentru multe alte specii.

Secretul longevității lor este legat tocmai de mediul neprielnic în care se dezvoltă. Temperaturile scăzute, solurile sărace și condițiile aspre încetinesc considerabil creșterea copacilor.

Ritmul lent de dezvoltare contribuie la formarea unui lemn foarte dens, care îi ajută să reziste mai bine putrezirii, insectelor și ciupercilor. Astfel, deși cresc în condiții dificile și pot avea un aspect aparent fragil, acești arbori reușesc să supraviețuiască mii de ani.

Longevitatea lor este o dovadă a modului în care unele specii se adaptează mediului și rezistă în fața unor schimbări care se desfășoară pe perioade mult mai lungi decât o viață omenească.