Avocatul american Howard Jacobs, care a apărat-o pe jucătoarea română de tenis, Simona Halep, la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, a susţinut, într-un interviu publicat luni, 11 martie curent, că Agenţia Internaţională pentru Integritatea Tenisului (ITIA) a cheltuit cel puţin două milioane de dolari în încercarea de a dovedi vinovăţia fostului lider mondial.

„Am considerat de la început că acuzaţiile legate de neregularităţile din paşaportul ei biologic au fost nefondate. Nu am înţeles niciun moment acest caz. (…) Nici nu-mi pot imagina câţi bani au cheltuit cu instrumentarea sa…. Aş spune, cel puţin două milioane de dolari, deoarece au avut mulţi experţi şi avocaţi şi totul a fost o luptă”, a relatat Jacobs, care a fost şi avocatul altor sportive celebre, precum atleta americană Marion Jones, baschetbalista americană Diana Taurasi sau jucătoarea rusă de tenis Maria Şarapova, scrie digi24.ro.

Simona Halep a plecat luni, 11 martie 2024, la Miami, după ce a primit un wild card pentru turneul Miami Open (19-31 martie), care va marca revenirea sa în circuit după mai bine de un an şi jumătate.

Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne a admis apelul depus de jucătoarea română de tenis Simona Halep şi i-a redus, marţea trecută, la nouă luni suspendarea de patru ani dictată de Agenţia Internaţională pentru Integritatea Tenisului (ITIA).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Halep fusese suspendată pe o perioadă de patru ani pentru dopaj, pe 12 septembrie 2023, de către Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis (ITIA). Sportiva a dat în judecată compania canadiană care a produs suplimentele nutriţionale din cauza cărora consideră că a fost testată pozitiv şi a fost suspendată patru ani pentru dopaj. A cerut despăgubiri mai mari de 10 milioane de dolari de la Quantum Nutrition.

#Miami #scandal #Simona Halep

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.