Vladimir Putin a votat de la distanță, online, la alegerile prezidențiale din Rusia. Videoclipul a fost distribuit vineri seara, 15 martie curent, de serviciul de presă de la Kremlin.

Președintele rus în exercițiu a votat din biroul său.

S-a îndreptat spre computer, a votat, apoi s-a întors către camera video și a făcut cu mâna în semn de „salut”.

Alegerile prezidențiale în Rusia durează trei zile, începând de vineri până duminică, 17 martie 2024, când se va vota și în Transnistria. Locuitorii regiunii transnistrene ai Republicii Moldova vor fi chemați la cele șase secții de votare pentru alegerea președintelui Federației Ruse. Dintre ele, trei vor fi deschise la Tiraspol, iar câte o secție va fi instituită la Rîbnița, Bender și Grigoriopol. Acest lucru se întâmplă fără acordul autorităților constituționale, care au permis să fie deschisă doar o singură secție de votare pe teritoriul Republicii Moldova, la Ambasada Federației Ruse de la Chișinău. Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, comentase că nu există cale legală pentru transportarea buletinelor de vot din zona de securitate în Rusia, în acest sens, autoritățile fiind pregătite să contracareze tentativele.

La alegeri participă patru candidați (în ordine alfabetică): Vladislav Davankov de la Poporul Nou, președintele în exercițiu Vladimir Putin, candidat independent, Leonid Sluțki de la Partidul Liberal Democrat și Nikolai Haritonov de la Partidul Comunist al Federației Ruse.

Putin candidează pentru a cincea oară la funcția de șef al statului, după ce a câștigat pentru prima dată alegerile în 2000. Haritonov candidează pentru a doua oară la alegeri (în 2004 a pierdut în fața lui Putin, poziționându-se pe locul doi cu 13,69% din voturi). Davankov și Sluțki participă pentru prima dată la alegeri.

Pentru a câștiga din primul tur, un candidat trebuie să obțină mai mult de jumătate din voturile alegătorilor care au participat la vot. Mandatul președintelui ales va fi de 6 ani.

Potrivit autorităților ruse, secții de votare sunt deschise în 144 de țări, dar nu au un program uniform de deschidere. În unele țări, de această dată s-au deschis mai puține secții de votare decât în timpul alegerilor prezidențiale din 2018. Acest lucru este cauzat de reducerea numărului de diplomați și oficii consulare. Așadar, în Germania, în loc de 15 secții de votare, sunt două (la ambasada din Berlin și consulatul din Bonn). Autoritățile letone au avertizat că vor verifica documentele care confirmă dreptul de ședere în țară al rușilor care vin la vot la ambasada de la Riga. Autoritățile din Estonia au declarat că nu intenționează să facă acest lucru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alegeri prezidentiale #Rusia #Vladimir Putin #vot electronic

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.