Curs valutar
  • EUR
    20.1053
    0.0269%
  • USD
    17.9224
    0.3911%
  • RUB
    0.2169
    1.9825%
  • RON
    3.7755
    0.2278%
  • UAH
    0.3980
    0%

Toate știrile

20 octombrie 2026

Traian Băsescu: „Rusia a ciopârțit lucrurile dragi României de câte ori s-a putut. Tezaurul, Basarabia și libertatea”

17 Mart. 2024, 14:18
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
17 Mart. 2024, 14:18 // În Lume //  Elena Putregai

„Rusia a ciopârțit lucrurile dragi României de câte ori s-a putut. Tezaurul, Basarabia și libertatea”. Fostul președinte al țării vecine Traian Băsescu rupe tăcerea despre tezaurul României sechestrat de ruși în timpul Primului Război Mondial. El s-a declarat optimist în privința recuperării acestuia și a povestit, în direct la România TV, cum s-a ajuns în situația ca Rusia să pună mâna pe tezaur în 1916.

Parlamentul European a adoptat rezoluția prin care se cere Rusiei să returneze României tezaurul național

„Mie îmi este foarte greu să evaluez tezaurul așa cum el a fost trimis, mai ales că vorbim de epoci diferite. Cert este că tezaurul a fost transferat Moscovei între 1916 și 1917, într-o situație în care România era ocupată în proporție de 80%, iar Guvernul se retrăsese la Iași, sub amenințarea unei cuceriri totale a României de către Germania, Austro-Ungaria, aliații din Primul Război Mondial. Cert e că în situația de presiune extraordinară, cu Guvernul aflat la Iași, Rusia a fost cea care a avut inițiativa să solicite Guvernului român să mute tezaurul la Iași pentru a-l proteja în eventualitatea în care trupele invadatoare ar fi avut acces la zona în care se afla acesta depozitat. Deci aș vrea să clarific acest lucru. Prima mișcare s-a făcut de către Guvernul Rusiei care, îngrijorat de faptul că tezaurul României ar fi putut să cadă în mâinile dușmanilor și valoarea lui să fie utilizată pentru procurarea de materiale militare, a avut inițiativa să ceară Guvernului României să-l trimită la Moscova. Guvernul României nu a trimis niciun tezaur până nu a existat un document prin care Guvernul Rusiei garanta României transportul tezaurului, depozitarea și returnarea tezaurului. Era acel angajament asumat de Guvernul Rusiei în 1916.

Primul angajament s-a respectat. A fost transferat în siguranță. Și depozitarea au respectat-o, dar au respctat-o atât de bine că noi nu mai avem acum tezaurul la Banca Națională. România a primit parte importantă din tezaurul cultural, picturi, obiecte de artă, tezaurul arhivistic și chiar și câteva obiecte de aur, vreo 30 de kilograme în total, dacă ne amintim cu toții de Cloșca cu puii de aur. În momentul de față, 91,5 tone de aur fin și bijuteriile coroanei, cea mai mare parte a lor, se află la Moscova. Acesta e motivul pentru care, la ideea lui Tomac, s-a promovat această idee de a implica și UE în bătălia România de aproape un secol de a-și recupera tezaurul. Vreau să precizez foarte clar. România a primit parte importantă din tezaurul cultural și arhivistic în 1934 și în 1956. Rezoluția trecută prin Parlamentul European se referă în principal la Tezaurul Băncii Naționale, care include, cum spunea, 91,5 tone aur fin și bujuterii ale coroanei. Cât de mult ne va ajuta această rezoluție e la aprecierea fiecăruia. Eu o consider extrem de importantă”, a spus fostul președinte al țării într-un interviu acordat pentru România TV.

„Am văzut o declarație care mi s-a părut puțin exagerată din punct de vedere al pesimismului, declarația lui Rareș Bogdan care, ce-i drept, n-a participat la vot, dar a spus că e neimportant și că e puțin probabil că va ajuta. Eu zic că va ajuta foarte mult. Această rezoluție creează obligație pentru structurile UE să fie alături de România atunci când negocierile vor putea avea loc. Acum nu vor putea avea loc din cauza relațiilor cu Federația Rusă. Dacă citiți finalul rezoluției, aceasta stabilește prin votul parlamentarilor sarcini pentru înaltul reprezentant al UE sarcină să internalizeze problema tezaurului României aflat la ruși și să o prezinte în relația bilaterală UE – Rusia. Consiliul UE e chemat să se manifeste în favoarea returnării tezaurului României”, a adăugat el.

Traian Băsescu a vorbit și despre momentul ideal când România va putea ridica această pretenție a returnării tezaurului de către Rusia. „Insituțiile statului sunt implicate de acum înainte, alături de România, în procesul de recuperare. Eu, ca om cu experiență în treburile UE și ca om care știe ce poate obține un șef de stat care se zbate pentru țara lui, va veni o zi în care să vă explic ce s-a întâmplat în mandatul meu, dar în mandatele președinților care vor urma de acum înainte există o pârghie formidabilă. Va veni un moment în care se va pune problema ridicării sancțiunilor față de Rusia. Acela e un moment în care România să spună: da, cu o condiție: returnarea tezaurului și apoi se pot ridica sancțiunile”.

„Să vă mai dau un argument. Problema tezaurului nu e atât o problemă de valoare a tezaurului, ci o problemă politică și de demnitate națională. Discutăm de 91,5 tone de aur? Costă circa 5 miliarde de euro. Păi Guvernul împrumută săptămânal câteva miliarde pe care le dă în consum, nu în investiții sau ceva. Deci dacă discutăm de valoare, nu aici e problema. Problema e în simbolistica acestui tezaur, care îi face pe români să simtă că sunt și nedreptățiți și umiliți. Un stat își permite să nu le dea tezaurul care li se cuvine. Rusia a ciopârțit din lucrurile dragi României de câte ori a putut. În Primul Război Mondial, iată, tezaurul, în al Doilea Război Mondial, Basarabia, care Slavă Domnului, prin invitarea Republicii Moldova să devină parte din UE, începe să fie estompat acest proces al jefuirii teritoriale a României prin Pactul Molotov. Și al treilea lucru drag pe care ni l-a luat Rusia este libertatea. După al Doilea Război Mondial, ne-a adus un regim comunist-dictatorial care a subjugat țara aproape o jumătate de secol.

Aș spune că problema tezaurului e într-un punct în care putem privi cu speranță că va veni momentul în care-l vom recupera pentru a ne obloji rănile de demnitate, dacă vreți, pe care ni le pricinuiește acest lucru”.

Atunci când Traian Băsescu a discutat cu Vladimir Putin despre acest subiect, liderul Rusiei a spus că nu cunoaște nimic despre tezaurul românesc și că nu știe unde e depozitat. „E clar că e la Moscova, acolo a fost depus, sunt documente care atestă acest lucru. E în politica liderilor ruși să spună nu știm unde e. La fel cum spun când le spui de Transnistria”, a mai spus Băsescu.

Ce ar însemna pentru Rusia, din punct de vedere politic, să ne restituie tezaurul? „Aici e, de fapt, problema. Rusia ne consideră un inamic căruia nu trebuie să-i faci nicio favoare politică. Nu înțelege că aici nu e vorba de o favoare, ci de onoarea unui stat, onoarea Federației Ruse. Ei pur și simplu fură tezaurul poporului român Asta se fac ei că nu înțeleg”, a continuat Băsescu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zaharova lovește în România: A atacat URSS. Ne datorează patru miliarde de dolari

Realitatea Live

Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
O poveste din Moldova în Forbes Travel Guide și MICHELIN Guide
O poveste din Moldova în Forbes Travel Guide și MICHELIN Guide
Ce se ascunde în spatele unui BIIIIP? Linella lansează campania de toamnă
Ce se ascunde în spatele unui BIIIIP? Linella lansează campania de toamnă
Cumpără la Local, plătește cu Visa de la Moldindconbank și poți câștiga premii bănești
Cumpără la Local, plătește cu Visa de la Moldindconbank și poți câștiga premii bănești
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
20 Oct. 2026, 07:26
 // Categoria: Slider // Autor:  Ursu Ana
20 Oct. 2026, 07:26 // Slider //  Ursu Ana

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
O poveste din Moldova în Forbes Travel Guide și MICHELIN Guide
O poveste din Moldova în Forbes Travel Guide și MICHELIN Guide
Ce se ascunde în spatele unui BIIIIP? Linella lansează campania de toamnă
Ce se ascunde în spatele unui BIIIIP? Linella lansează campania de toamnă
Cumpără la Local, plătește cu Visa de la Moldindconbank și poți câștiga premii bănești
Cumpără la Local, plătește cu Visa de la Moldindconbank și poți câștiga premii bănești
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026