Părți din regiunea mediteraneeana și centrală a Europei vor experimenta temperaturi de vară intens ridicate în săptămânile următoare, punându-le la risc ridicat de incendii. Continentul a văzut prima canicula din acest sezon la mijlocul lunii iunie, în timp ce mercurul a urcat la 35 de grade Celsius în multe locuri. De temperaturi arzătoare au avut parte, de asemenea, oamenii din țările balcanice, cum ar fi Bosnia, Kosovo și Serbia.

Odată cu creșterea temperaturilor în emisfera nordică, există un risc crescut de incendii.

Deși este dificil de arătat că schimbările climatice determină răspândirea directă a acestor flăcări în pădurile noastre, vremea extremă și seceta le fac, fără îndoială, mai lungi și mai intense.

Țările europene cu risc de incendii forestiere

În ultimii ani, impactul incendiilor forestiere asupra oamenilor și naturii a crescut în toată Europa. În ciuda eforturilor de reducere a impactului acestora, peste 400.000 de hectare de arii naturale au ars în UE până în octombrie 2020 – dublu față de media din ultimii 12 ani.

„Oamenii pun deja o presiune enormă asupra pădurilor lumii, iar incendiile reprezintă o amenințare suplimentară”, spune Frans Timmermans, vicepreședinte executiv pentru acordul verde european.

„Cu riscul de incendii exacerbate de creșterea temperaturilor și creșterea secetelor, este esențială o protecție mai puternică a pădurilor, o mai bună prevenire și răspunsuri mai rapide”.

Deci, odată cu creșterea temperaturilor în întreaga Europă, unde sunt cele mai probabil necesare aceste măsuri?

Cipru

Sâmbătă, un incendiu uriaș a străbătut pădurile de la poalele munților Troodos din Cipru. Coloane de fum se vedeau din capitala Nicosia, la 75 de kilometri distanță.

Patru persoane au fost ucise, numeroase case distruse și sate evacuate, în timp ce vânturile puternice au exstin flăcările. Peste 50 de kilometri pătrați de pădure și terenuri agricole au fost avariate, potrivit Ministerului Mediului din Cipru.

Valurile extinse de căldură și seceta au devenit mai frecvente în ultimii ani, crescând riscul de incendii. Regiunea a înregistrat foarte puține ploi din aprilie, iar temperaturile din interior au atins 40 de grade Celsius săptămâna trecută.

Pompierii au adus acum focul „sub control deplin” după ce a fost adus ajutor din Marea Britanie, Israel și mai multe țări ale UE. Directorul Departamentului Pădurilor, Charalambos Alexandrou l-a descris drept „cel mai grav incendiu forestier din istoria Ciprului”.

Președintele Nicos Anastasiades a declarat că a fost „o zi foarte dificilă” pentru țară și a promis că guvernul va „oferi asistență imediată” victimelor.

Grecia

O canicula în Grecia a adus temperaturi locale de peste 40 de grade celsius. Săptămâna trecută, agenția de protecție civilă a țării a emis o hartă avertizând o serie de zone în care exista un risc ridicat de incendii. Șase din cele 13 regiuni administrative ale Greciei, inclusiv Marea Egee de Sud, Tesalia și Attica, au avut un „risc foarte mare” de incendiu.

După 10 zile de temperaturi extreme și secetă, s-au declanșat sâmbătă incendii ample pe insula Kefalonia. Pompierii au utilizat avioane și au evacuat mai multe sate după ce flăcările s-au răspândit în sud-estul insulei.

Având în vedere că vânturile puternice și temperaturile ridicate vor continua în zilele următoare, riscul de incendiu rămâne ridicat, potrivit serviciilor de urgență.

Spania

Pe 29 iunie, a izbucnit un incendiu în apropierea orașului Casabermeja din Malaga. Din fericire, lipsa vânturilor puternice a însemnat că 30 de pompieri au oprit flăcările pe aproximativ 0,3 hectare de teren.

Dar este puțin probabil ca acest incendiu să fie ultimul, deoarece regiunea este una dintre cele mai expuse riscului de incendii forestiere. Unitatea de incendii forestieri din Andaluzia spune că a abordat deja un total de 138 de incendii forestiere anul acesta, cu 1.360 de hectare de teren arse.

Italia

De sâmbătă, focurile au ars în 11 zone din estul Siciliei.

Departamentul Protecției Civile a declarat că doar pe 4 iulie, un total de 34 de incendii substanțiale au devastat hectare de teren, cu sute de incidente minore în regiune.

Deși cauza incendiilor este încă de stabilit, există o istorie în Sicilia a incendiilor provocate de disputele funciare. Directorul Departamentului Protecției Civile, Salvo Cocina, a declarat că există prea mulți „infractori în acțiune care profită de temperaturile ridicate”.

La mijlocul lunii iunie, căldura din Lascari a ajuns la aproape 44 de grade Celsius, una dintre cele mai ridicate temperaturi înregistrate în Europa până acum în acest an. Deși cauza aprinderii poate să nu fie schimbările climatice, valul de căldură de două săptămâni înseamnă că regiunea prezintă un risc ridicat de incendii.

#canicula #incendii #incendii forestiere

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.