Noapte de groază și teroare cu 72 de ani în urmă, când a început al doilea val al deportărilor din Basarabia, pus la cale de către autoritățile sovietice de atunci. Mii de familii din Basarabia acuzate de „colaborare cu fasciștii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale” au fost ridicate în noaptea de 5 iulie spre 6 iulie, ora 2:00 și duse în regiunile îndepărtate a Uniunii Sovietice de atunci.

Cel de-al doilea val al deportărilor din Basarabia, denumită „Operațiunea IUG” a durat din noaptea de 5 spre 6 iulie, ora 2:00, 1949 și s-a încheiat la ora 20:00, în seara zilei de 7 iulie, fiind deportate 11 293 de familii, 35 796 de persoane, dintre care 9 864 – bărbaţi, 14 033 – femei şi 11 889 – copii. Unele familii, mai exact 7 620 au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”.

Aşa cum s-a întâmplat cu deportarea în masă din iunie 1941, nu toţi cei care au fost incluşi iniţial în liste au fost deportaţi. Documentele de arhivă arată în mod concludent că de această dată, vestea despre planificarea unei operaţiuni de deportare a făcut înconjurul provinciei cu săptămâni înainte, graţie informaţiei oferite de anumiţi reprezentanţi ai puterii care şi-au înştiinţat rudele vizate în acest sens.

Autorităţile au încercat să ţină în mare secret măcar data desfăşurării operaţiunii şi din această cauză unele primării au primit listele abia în ziua operaţiunii.

Din totalul de 12 860 de familii incluse iniţial în liste, n-au fost ridicate 1 567 de familii, iar acest lucru s-a întâmplat din cauze diferite: 274 de familii intraseră între timp în colhoz; 240 – au prezentat chiar în timpul operaţiunii de strămutare, dovezi documentare care atestau că unii membri ai familiei făceau armata; 35 de familii aveau ordine şi medalii sovietice; 508 – îşi schimbaseră domiciliul, iar 105 familii reuşiseră să se ascundă.

Conform datelor făcute publice, în urma celui de-al doilea val al deportărilor au fost strămutate peste 35 de mii de oameni. Totuși, datele neoficiale afirmă că aceste cifre nu reflectă cifra reală, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat reieşind din trei membri ai familiilor, însă au fost ridicate familii cu 7-8 şi chiar 14 copii.

#Basarabia #deportari #familii #persoane #Uniunea Sovietica

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.