Noapte de groază și teroare cu 72 de ani în urmă, când a început al doilea val al deportărilor din Basarabia, pus la cale de către autoritățile sovietice de atunci. Mii de familii din Basarabia acuzate de „colaborare cu fasciștii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale” au fost ridicate în noaptea de 5 iulie spre 6 iulie, ora 2:00 și duse în regiunile îndepărtate a Uniunii Sovietice de atunci.

Cel de-al doilea val al deportărilor din Basarabia, denumită „Operațiunea IUG” a durat din noaptea de 5 spre 6 iulie, ora 2:00, 1949 și s-a încheiat la ora 20:00, în seara zilei de 7 iulie, fiind deportate 11 293 de familii, 35 796 de persoane, dintre care 9 864 – bărbaţi, 14 033 – femei şi 11 889 – copii. Unele familii, mai exact 7 620 au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”.

Aşa cum s-a întâmplat cu deportarea în masă din iunie 1941, nu toţi cei care au fost incluşi iniţial în liste au fost deportaţi. Documentele de arhivă arată în mod concludent că de această dată, vestea despre planificarea unei operaţiuni de deportare a făcut înconjurul provinciei cu săptămâni înainte, graţie informaţiei oferite de anumiţi reprezentanţi ai puterii care şi-au înştiinţat rudele vizate în acest sens.

Autorităţile au încercat să ţină în mare secret măcar data desfăşurării operaţiunii şi din această cauză unele primării au primit listele abia în ziua operaţiunii.

Din totalul de 12 860 de familii incluse iniţial în liste, n-au fost ridicate 1 567 de familii, iar acest lucru s-a întâmplat din cauze diferite: 274 de familii intraseră între timp în colhoz; 240 – au prezentat chiar în timpul operaţiunii de strămutare, dovezi documentare care atestau că unii membri ai familiei făceau armata; 35 de familii aveau ordine şi medalii sovietice; 508 – îşi schimbaseră domiciliul, iar 105 familii reuşiseră să se ascundă.

Conform datelor făcute publice, în urma celui de-al doilea val al deportărilor au fost strămutate peste 35 de mii de oameni. Totuși, datele neoficiale afirmă că aceste cifre nu reflectă cifra reală, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat reieşind din trei membri ai familiilor, însă au fost ridicate familii cu 7-8 şi chiar 14 copii.

#Basarabia #deportari #familii #persoane #Uniunea Sovietica

Prețurile la carburanți ar putea continua să crească, iar autoritățile trebuie să fie pregătite inclusiv pentru atingerea pragului de 40 de lei, avertizează Adrian Băluțel, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. Declarația a fost făcută în cadrul unei emisiuni la Exclusiv TV, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al evoluțiilor extrem de volatile de pe piața petrolieră, scrie BANI.MD.

Totodată, Băluțel a adăugat că autoritățile analizează mecanismele existente de sprijin pentru sectoarele cele mai afectate de scumpirea carburanților, inclusiv posibilitatea extinderii rambursării accizelor la motorină pentru agricultori.

„Deja există, de exemplu, pentru agricultori mecanisme de rambursare a accizei la motorină. Este unul dintre mecanismele la care ne vom uita, dacă va fi nevoie să fie extins și cum să lucrăm cu el în cazul în care prețurile vor continua să crească”, a declarat Băluțel.

Deputatul a subliniat că evoluția prețurilor rămâne greu de anticipat. El a amintit că o situație similară a fost înregistrată în luna martie, când carburanții s-au scumpit timp de câteva săptămâni, după care piața a cunoscut o scădere rapidă.

„Este într-adevăr o sferă absolut imprevizibilă, în care vom analiza de la o săptămână la alta evoluția. Trebuie să ne pregătim pentru 40, acest lucru este deja clar pentru toată lumea”, a spus Băluțel.

Acesta a legat presiunile asupra pieței petroliere de situația din Orientul Mijlociu și de problemele privind rutele comerciale din regiunea Mării Roșii, care pot afecta transportul internațional de petrol și produse petroliere, potrivit sursei citate.

Băluțel a atras însă atenția că existența unui mecanism de rambursare a accizelor nu înseamnă automat că agricultorii primesc imediat banii de care au nevoie.

Potrivit acestuia, problema este cu atât mai sensibilă cu cât fermierii au în această perioadă cheltuieli importante pentru lucrările agricole.

„Agricultorilor le trebuie bani acum. Acum are loc recoltarea, acum se face arătura pentru anul viitor, iar peste o săptămână-două trebuie să înceapă și semănatul culturilor de toamnă. Aici este problema: lor le trebuie bani acum”, a declarat președintele Comisiei pentru integrare europeană.