Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

„Operațiunea IUG” a sovieticilor în Basarabia cu 72 de ani în urmă. Peste 35 de mii de persoane au fost deportate

06 Iul. 2021, 09:11
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
06 Iul. 2021, 09:11 // Actualitate //  Realitatea.md

Noapte de groază și teroare cu 72 de ani în urmă, când a început al doilea val al deportărilor din Basarabia, pus la cale de către autoritățile sovietice de atunci. Mii de familii din Basarabia acuzate de „colaborare cu fasciștii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale” au fost ridicate în noaptea de 5 iulie spre 6 iulie, ora 2:00 și duse în regiunile îndepărtate a Uniunii Sovietice de atunci.

Cel de-al doilea val al deportărilor din Basarabia, denumită „Operațiunea IUG” a durat din noaptea de 5 spre 6 iulie, ora 2:00, 1949 și s-a încheiat la ora 20:00, în seara zilei de 7 iulie, fiind deportate 11 293 de familii, 35 796 de persoane, dintre care 9 864 – bărbaţi, 14 033 – femei şi 11 889 – copii. Unele familii, mai exact 7 620 au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”.

Aşa cum s-a întâmplat cu deportarea în masă din iunie 1941, nu toţi cei care au fost incluşi iniţial în liste au fost deportaţi. Documentele de arhivă arată în mod concludent că de această dată, vestea despre planificarea unei operaţiuni de deportare a făcut înconjurul provinciei cu săptămâni înainte, graţie informaţiei oferite de anumiţi reprezentanţi ai puterii care şi-au înştiinţat rudele vizate în acest sens.

Autorităţile au încercat să ţină în mare secret măcar data desfăşurării operaţiunii şi din această cauză unele primării au primit listele abia în ziua operaţiunii.

Din totalul de 12 860 de familii incluse iniţial în liste, n-au fost ridicate 1 567 de familii, iar acest lucru s-a întâmplat din cauze diferite: 274 de familii intraseră între timp în colhoz; 240 – au prezentat chiar în timpul operaţiunii de strămutare, dovezi documentare care atestau că unii membri ai familiei făceau armata; 35 de familii aveau ordine şi medalii sovietice; 508 – îşi schimbaseră domiciliul, iar 105 familii reuşiseră să se ascundă.

Conform datelor făcute publice, în urma celui de-al doilea val al deportărilor au fost strămutate peste 35 de mii de oameni. Totuși, datele neoficiale afirmă că aceste cifre nu reflectă cifra reală, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat reieşind din trei membri ai familiilor, însă au fost ridicate familii cu 7-8 şi chiar 14 copii.

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 13:39
 // Categoria: Societate // Autor:  Vlada Ciorici
25 Aug. 2026, 13:39 // Societate //  Vlada Ciorici

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!