După mai bine de doi ani de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina, riscurile la adresa securității Republicii Moldova rămân în continuare mari. Dezinformarea este elementul-cheie al războiului hibrid dus de Rusia împotriva statului nostru. În acest context, Asociația pentru Politică Externă (APE) a organizat o masă rotundă cu tema: ,,Promovarea Securității și Rezilienței: Explorând perspectivele și strategiile în Educație și Practică”.
,,Mi se pare că e un subiect foarte important, îndeosebi, pentru viitorii specialiști din domeniul relațiilor internaționale, pentru ca aceștia să cunoască mecanismele și metodele, tacticile și posibilitățile de a te proteja de atacurile hibride, de amenințările cibernetice care devin tot mai întâlnite în ziua de azi. Cred că e foarte importantă promovarea tendințelor cheie și a cunoștințelor despre ce înseamnă securitatea astăzi, care sunt riscurile nemijlocite la adresa securității naționale și care sunt mecanismele pentru a deveni mult mai uniți, ca să putem face față principalelor riscuri și amenințări de securitate” – Natalia Stercul, directoare executivă APE.
Cea mai eficientă cale de prevenire și combatere a propagandei anti-occidentale pe timp de război informațional este informarea din surse sigure și veridice.
,,Această școală și în general, procesul de informare, de educație reprezintă un imperativ național. De ce? Pentru că suntem expuși în fiecare zi riscurilor, inclusiv mediatice, hibride. Prin educație, prin coeziune socială, prin informare , doar așa o să putem să ne mișcăm înainte. Un om informat are un viitor asigurat” – Viorica Țîcu, Directoare Programe Strategice, Institutul European de Studii Politice din Moldova.
Expertul Ion Tăbîrță susține că în mod evident, Federația Rusă nu dorește ca cetățenii din R. Moldova să cunoască adevărata natură a relațiilor cu UE, dar și ce beneficii economice și sociale vin la pachet cu integrarea europeană a țării.
,,Din păcate, o parte din concetățenii noștri merg mai departe cu narativele informaționale ale propagandei rusești, care păstrează încă o serie din clișeile sovietice. De aceea, este nevoie de a forma o cultură de securitate în rândul societății moldovenești, dar în mod special a tinerilor, pentru că de opiniile lor, de modul cum vor gândi ei despre realitățile externe și despre relațiile R. Moldova, vom avea în viitor o anumită percepție, o anumită interpretare și un mod de a acționa aici, în interiorul R. Moldova” – a adăugat Ion Tăbîrță, directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO Chișinău.
În agenda discuțiilor a fost pusă și necesitatea înțelegerii interesului național al R. Moldova în contextul extinderii Uniunii Europene.
,,Aici, sigur că ar fi să ne găsim locul nostru în această regiune, să înțelegem cine ne sunt prieteni și cine sunt dușmani, și atunci, să avem anumite tactici, strategii cum acționăm cu fiecare, pornind de la ideea de bază – interesul național e să avem un stat sigur și atunci să vedem, cine ne ajută la această siguranță, securitate și stabilitate” – Elena Mârzac, Directoare Executivă, Platforma PISA.
Participanții Școalii pentru Securitate și Reziliență au avut oportunitatea unică de a cerceta și dezbate riscurile și provocările la adresa securității R. Moldova, într-un mediu interactiv și dinamic.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Acest reportaj este realizat în cadrul proiectului ,,Școala pentru Securitate și Reziliență” implementat de către Asociația pentru Politică Externă (APE) și finanțat de către Divizia de Diplomație Publică a NATO.
