După mai bine de doi ani de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina, riscurile la adresa securității Republicii Moldova rămân în continuare mari. Dezinformarea este elementul-cheie al războiului hibrid dus de Rusia împotriva statului nostru. În acest context, Asociația pentru Politică Externă (APE) a organizat o masă rotundă cu tema: ,,Promovarea Securității și Rezilienței: Explorând perspectivele și strategiile în Educație și Practică”.

,,Mi se pare că e un subiect foarte important, îndeosebi, pentru viitorii specialiști din domeniul relațiilor internaționale, pentru ca aceștia să cunoască mecanismele și metodele, tacticile și posibilitățile de a te proteja de atacurile hibride, de amenințările cibernetice care devin tot mai întâlnite în ziua de azi. Cred că e foarte importantă promovarea tendințelor cheie și a cunoștințelor despre ce înseamnă securitatea astăzi, care sunt riscurile nemijlocite la adresa securității naționale și care sunt mecanismele pentru a deveni mult mai uniți, ca să putem face față principalelor riscuri și amenințări de securitate” – Natalia Stercul, directoare executivă APE.

Cea mai eficientă cale de prevenire și combatere a propagandei anti-occidentale pe timp de război informațional este informarea din surse sigure și veridice.

,,Această școală și în general, procesul de informare, de educație reprezintă un imperativ național. De ce? Pentru că suntem expuși în fiecare zi riscurilor, inclusiv mediatice, hibride. Prin educație, prin coeziune socială, prin informare , doar așa o să putem să ne mișcăm înainte. Un om informat are un viitor asigurat” – Viorica Țîcu, Directoare Programe Strategice, Institutul European de Studii Politice din Moldova.

Expertul Ion Tăbîrță susține că în mod evident, Federația Rusă nu dorește ca cetățenii din R. Moldova să cunoască adevărata natură a relațiilor cu UE, dar și ce beneficii economice și sociale vin la pachet cu integrarea europeană a țării.

,,Din păcate, o parte din concetățenii noștri merg mai departe cu narativele informaționale ale propagandei rusești, care păstrează încă o serie din clișeile sovietice. De aceea, este nevoie de a forma o cultură de securitate în rândul societății moldovenești, dar în mod special a tinerilor, pentru că de opiniile lor, de modul cum vor gândi ei despre realitățile externe și despre relațiile R. Moldova, vom avea în viitor o anumită percepție, o anumită interpretare și un mod de a acționa aici, în interiorul R. Moldova” – a adăugat Ion Tăbîrță, directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO Chișinău.

În agenda discuțiilor a fost pusă și necesitatea înțelegerii interesului național al R. Moldova în contextul extinderii Uniunii Europene.

,,Aici, sigur că ar fi să ne găsim locul nostru în această regiune, să înțelegem cine ne sunt prieteni și cine sunt dușmani, și atunci, să avem anumite tactici, strategii cum acționăm cu fiecare, pornind de la ideea de bază – interesul național e să avem un stat sigur și atunci să vedem, cine ne ajută la această siguranță, securitate și stabilitate” – Elena Mârzac, Directoare Executivă, Platforma PISA.

Participanții Școalii pentru Securitate și Reziliență au avut oportunitatea unică de a cerceta și dezbate riscurile și provocările la adresa securității R. Moldova, într-un mediu interactiv și dinamic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest reportaj este realizat în cadrul proiectului ,,Școala pentru Securitate și Reziliență” implementat de către Asociația pentru Politică Externă (APE) și finanțat de către Divizia de Diplomație Publică a NATO.

#NATO #reziliență #securitate #UE

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.