Moldova face eforturi pentru progrese pe calea spre aderarea la UE, după ce a îndeplinit o serie de etape de reformă, întrucât țările candidate se îngrijorează că Bruxelles-ul își va pierde atenția asupra extinderii. După ani de rezistență, membrii UE au acceptat extinderea în continuare a blocului ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Liderii UE au convenit în decembrie să inițieze discuții oficiale de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, dar progresele au stagnat de atunci în stabilirea unei date de începere a negocierilor, abordează Financial Times (FT).

Politico: UE este reticentă în a ridica subiectul extinderii din cauza apropierii alegerilor europene

„Moldova a îndeplinit toate cele trei recomandări stabilite de Comisia [Europeană] în noiembrie. Și am fi foarte recunoscători ca statele membre să recunoască aceste eforturi depuse până acum”, a declarat Cristina Gherasimov, vicepremierul Republicii Moldova pentru integrare europeană.

Războiul din Ucraina a pus o presiune economică intensă asupra Moldovei și a văzut Rusia lansând atacuri hibride asupra țării. Acest lucru a intensificat eforturile guvernului său pro-occidental de a accelera reformele necesare pentru a satisface cerințele aderării la UE.

Liderii UE vor discuta despre extinderea blocului european la un summit de joi. Unele țări, inclusiv Austria, fac eforturi pentru ca candidatura Bosniei și Herțegovinei – care a fost aprobată de Comisia Europeană săptămâna trecută – să fie legată de cea a Moldovei și Ucrainei.

Alți oficiali, atât la Bruxelles, cât și în capitalele statelor membre, spun că diferitele state membre potențiale ar trebui tratate în funcție de propriile merite, subliniind că progresul reformei Bosniei în ultimii doi ani a fost mult mai puțin impresionant decât cel al Moldovei sau Ucrainei.

Gherasimov a mulțumit Comisiei pentru elaborarea unui proiect de cadru de negociere – un document care stabilește regulile și structura negocierilor de aderare a unei țări – și a spus că Chișinăul „așteaptă cu nerăbdare adoptarea sa rapidă” de către cei 27 de membri UE.

„Ne-am dori să vedem un cadru de negociere care să ne permită să accelerăm agenda noastră de reforme interne, astfel încât să putem adera la UE cât mai curând posibil”, a adăugat ea.

În Moldova, sprijinul public pentru aderarea la UE a crescut de la aproximativ 55% înainte de decizia UE din decembrie de a deschide discuțiile de aderare, la 68% după, potrivit unui sondaj publicat luna trecută.

„Trebuie să menținem acest sprijin”, a spus Gherasimov.

Excedentul comercial lunar al zonei euro a crescut la un nivel record la începutul anului, pe măsură ce prețul importurilor de energie a scăzut și exporturile au crescut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare UE #Cristina Gherasimov #Financial Times #Republica Moldova

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.