Comisia Vetting a transmis miercuri, 20 martie curent, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) rapoartele de evaluarea în privința judecătorilor Adrian Cerbu și Diana Stănilă, candidați la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Comisia propune CSM-ului ca cei doi candidați să promoveze evaluarea externă.

Rapoartele includ detalii despre evaluare, faptele relevante și motivele care stau la baza concluziilor Comisiei. Urmează ca CSM să examineze în ședință publică rezultatele primite de la Comisie și să decidă asupra lor, printr-o hotărâre motivată. Comisia Vetting va publica rapoartele de evaluare pe pagina sa web www.vettingmd.eu în termen de 3 zile de la adoptarea hotărârilor de către CSM, conform prevederilor Legii 65/2023 și Regulamentului de Organizare și Funcționare al Comisiei.

Zece rapoarte de evaluare privind candidați la funcția de judecător la CSJ au fost transmise la CSM de către Comisia Vetting de la începutul procesului de evaluare externă. Opt au fost cu propunere de promovare și două cu propunere de nepromovare. CSM a examinat și a acceptat șase dintre rapoarte, cinci de promovare și unul de nepromovare.

Comisia Vetting desfășoară evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător la CSJ în temeiul prevederilor Legii 65/2023. Evaluarea presupune verificarea detaliată a integrității financiare și etice a subiecților. Pentru evaluarea integrității etice, perioada de analiză este de până la 10 ani. Comisia verifică dacă subiectul a admis în activitatea sa profesională comportamente arbitrare sau conflicte de interese incompatibile cu funcția deținută. Pentru evaluarea integrității financiare, perioada de analiză este de pâna la 12 ani. Comisia verifică respectarea de către subiect a regimului fiscal și cel juridic de declarare a averii și intereselor personale, modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietate sau posesie, precum și cheltuielile legate de întreținerea bunurilor respective și sursele de venit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSJ #CSM #judecatori #vetting

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.