Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Cocktailurile Molotov de la Ambasada Rusiei și drona kamikaze de la Tiraspol ar fi legate, susține ministrul Efros

20 Mart. 2024, 16:58
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
20 Mart. 2024, 16:58 // Societate //  Elena Putregai

Bărbatul care a fost reținut duminica din 17 martie 2024, când s-au desfășurat alegerile în Rusia, după ce a aruncat cu cocktailuri Molotov în curtea Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău, ar putea fi un provocator. Adrian Efros, ministrul Afacerilor Interne (MAI), a dezvăluit pentru Ziarul de Gardă, că este examinată inclusiv această versiune. El a mai adăugat că acest incident este analizat împreună cu cel de la Tiraspol, legat de elicopterul care ar fi fost lovit de o dronă kamikaze.

„Persoana este reținută. Investigăm să aflăm care a fost motivul: a fost voința personală a acestui domn sau a fost parte dintr-o provocare, pentru a arăta vulnerabilitățile instituțiilor oficiale ale statului. Probabil că acest incident nu a fost unul spontan, a fost unul gândit. Dar suntem într-o anchetă și o să venim cu detalii ulterior”, a declarat Adrian Efros. „Deoarece a fost urmat de o altă noutate fake de la Tiraspol. Noi am face o legătură cauzală și analizăm mai multe variante în acest sens”, a explicat ministrul de Interne.

Ministrul Adrian Efros a subliniat că, de fapt, incidentul cu elicopterul de la Tiraspol nici nu a avut loc și că ar fi fost doar un montaj video.

„A fost parte a unei campanii de dezinformare, de a induce panică, de a induce frică, de a induce instabilitate în rândurile cetățenilor. Este un montaj, nu a fost absolut niciun fel de explozie. Deja, specialiștii o să se pronunțe mai vast și cu mai multe detalii. Însă, a fost parte din acea campanie de dezinformare și de încercare de a induce instabilitate în rândul cetățenilor. Și este regretabil că a luat amploare acea noutate, de un cont necunoscut de Telegram”.

Este de menționat că, pe 19 martie 2024, la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a fost admis parțial demersul procurorilor și s-a dispus aplicarea măsurii preventive – arestarea preventivă pe un termen de 20 de zile în privința bărbatului care a aruncat substanțe explozive în curtea Ambasadei Rusiei de la Chișinău. Procuratura Generală a informat, la solicitarea sursei citate, că acesta este cercetat penal pentru huliganism agravat. Potrivit prevederilor legale, infracțiunea nominalizată se sancționează cu închisoare pe un termen maxim de 7 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vladimir Putin a câștigat alegerile prezidențiale din Rusia 2024. Liderul a obținut peste 87% din voturi

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.