Rusia şi Ucraina au anunţat că au respins numeroase atacuri aeriene la sfârşitul zilei de marţi şi la începutul zilei de miercuri, iar intensificarea bombardamentelor asupra regiunilor de frontieră a forţat evacuarea civililor de ambele părţi, transmite Reuters.

Oficialii ruşi au declarat că sistemele de apărare aeriană au distrus rachete şi drone lansate de Ucraina deasupra regiunilor Belgorod, Kursk şi Voronej, aflate la graniţa cu Ucraina. Dronele au fost, de asemenea, doborâte mai adânc în Rusia, în regiunea Saratov.

Între timp, bombardamentele intense ale Rusiei asupra regiunii ucrainene de graniţă de nord-est Sumy au determinat Kievul să ordone evacuarea civililor.

Ministerul rus al Apărării a declarat, pen Telegram, că unităţile de apărare aeriană au interceptat o duzină de rachete şi rachete deasupra regiunii Belgorod până marţi la ora 22.00 (19.00 GMT). La scurt timp după aceea, acesta a declarat că a interceptat alte două rachete, inclusiv o rachetă Patriot de fabricaţie americană, deasupra regiunii vecine Kursk.

La începutul zilei de miercuri, guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin, a declarat că două drone lansate de Ucraina au fost interceptate în apropierea oraşului Engels. Rusia are o bază militară de bombardiere strategice în apropiere de acest oraş.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nu au fost raportate victime sau pagube majore în niciunul dintre atacurile lansate de Ucraina.

Guvernatorul din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat că 1.200 de copii din zonele cele mai expuse la risc vor fi transportaţi temporar până la sfârşitul săptămânii în alte regiuni din Rusia. El a adăugat că aproximativ 9.000 de persoane au cerut să fie evacuate.

Între timp, preşedintele Ucrainei în discursul său video nocturn, a denunţat atacurile „constante” ale Rusiei asupra regiunii ucrainene de nord-est Sumîi.

„De la începutul lunii, aviaţia rusă a aruncat deja aproape 200 de bombe ghidate asupra comunităţilor din regiunea Sumîi”, a declarat el. „Sate, oraşe, infrastructură civilă”.

Ambele părţi neagă că au vizat civili în războiul pe care Rusia l-a început cu invazia sa la scară largă asupra Ucrainei în urmă cu doi ani şi care, de atunci, a ucis mii de persoane şi a strămutat milioane de oameni.

#atac #bombardament #Rusia #Ucraina

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.