Canada va înceta să mai trimită arme Israelului, a anunţat marţi o sursă guvernamentală canadiană care a precizat că Ottawa a exportat doar arme „neletale” de la începutul conflictului dintre Israel şi Hamas.

„Suntem într-o situaţie în care realitatea de pe teren nu ne mai permite” să exportăm arme, a declarat această sursă pentru AFP.

Licenţele de vânzare de arme acordate de Canada încă de la începutul conflictului dintre Israel şi Hamas în urmă cu cinci luni vizau doar exportul de echipamente neletale, a adăugat aceeaşi sursă precizând că din ianuarie nu s-au făcut exporturi.

Printre aceste arme „neletale” se numără „instrumente de comunicare”, a mai indicat sursa.

Afirmând dreptul Israelului de a se apăra, premierul Justin Trudeau a adoptat în acelaşi timp o poziţie din ce în ce mai critică cu privire la operaţiunea militară desfăşurată de armata israeliană în Fâşia Gaza, după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie.

Luni seara, parlamentul canadian a adoptat o moţiune fără caracter obligatoriu prin care cere comunităţii internaţionale să acţioneze în favoarea unei soluţii cu două state pentru a rezolva conflictul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Radio Canada, Ottawa a exportat echipamente militare în Israel în valoare de peste 21 de milioane de dolari canadieni în 2022 şi de 26 de milioane în 2021. Acest lucru plasează Israelul printre primele 10 destinaţii pentru exporturile de arme canadiene.

Problema livrării de arme către Israel a declanşat proceduri judiciare în mai multe ţări din întreaga lume. În Canada, o coaliţie de avocaţi şi cetăţeni de origine palestiniană a depus o plângere la începutul lui martie împotriva guvernului de la Ottawa, vizând să suspende exporturile de arme către Israel. Aceştia acuză ţara de încălcarea dreptului internaţional, dar şi a legii sale interne privind exporturile de arme.

#arme #Canada #export #Israel

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.