Canada va înceta să mai trimită arme Israelului, a anunţat marţi o sursă guvernamentală canadiană care a precizat că Ottawa a exportat doar arme „neletale” de la începutul conflictului dintre Israel şi Hamas.

„Suntem într-o situaţie în care realitatea de pe teren nu ne mai permite” să exportăm arme, a declarat această sursă pentru AFP.

Licenţele de vânzare de arme acordate de Canada încă de la începutul conflictului dintre Israel şi Hamas în urmă cu cinci luni vizau doar exportul de echipamente neletale, a adăugat aceeaşi sursă precizând că din ianuarie nu s-au făcut exporturi.

Printre aceste arme „neletale” se numără „instrumente de comunicare”, a mai indicat sursa.

Afirmând dreptul Israelului de a se apăra, premierul Justin Trudeau a adoptat în acelaşi timp o poziţie din ce în ce mai critică cu privire la operaţiunea militară desfăşurată de armata israeliană în Fâşia Gaza, după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie.

Luni seara, parlamentul canadian a adoptat o moţiune fără caracter obligatoriu prin care cere comunităţii internaţionale să acţioneze în favoarea unei soluţii cu două state pentru a rezolva conflictul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit Radio Canada, Ottawa a exportat echipamente militare în Israel în valoare de peste 21 de milioane de dolari canadieni în 2022 şi de 26 de milioane în 2021. Acest lucru plasează Israelul printre primele 10 destinaţii pentru exporturile de arme canadiene.

Problema livrării de arme către Israel a declanşat proceduri judiciare în mai multe ţări din întreaga lume. În Canada, o coaliţie de avocaţi şi cetăţeni de origine palestiniană a depus o plângere la începutul lui martie împotriva guvernului de la Ottawa, vizând să suspende exporturile de arme către Israel. Aceştia acuză ţara de încălcarea dreptului internaţional, dar şi a legii sale interne privind exporturile de arme.

#arme #Canada #export #Israel

Problema Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, distrusă de incendiul din 2020, rămâne una dintre prioritățile Ministerului Culturii, spune Dan Suruceanu. Oficialul a declarat în cadrul emisiunii ”Spațiul Public” de la Radio Moldova că autoritățile analizează mai multe proiecte pentru viitorul instituției, însă deocamdată nu există o decizie finală privind soluția care va fi aplicată.

Potrivit ministrului, identificarea unei soluții pentru Filarmonică este ”imperativă și absolut necesară”, în condițiile în care colectivul instituției activează în prezent într-un spațiu impropriu.

”Noi, zi de zi, suntem într-un fel sau altul într-un proces de lucru și în căutarea soluțiilor pentru această instituție, inclusiv și a soluțiilor financiare”, a declarat Dan Suruceanu.

Ministrul a precizat că există mai multe propuneri de proiect. Una dintre acestea a fost elaborată de specialiști din străinătate și presupune costuri considerabile. În același timp, există și proiecte realizate de arhitecți locali, despre care oficialul spune că respectă rigorile necesare. Subiectul urmează să revină pe agenda Ministerului Culturii după perioada sărbătorilor naționale. Autoritățile intenționează să organizeze și consultări publice înainte de luarea unei decizii.

„Acești artiști trebuie consultați, fiindcă, într-un fel sau altul, ei sunt oamenii care vor exploata acest obiectiv. Respectiv, societatea civilă sunt oamenii care vor viziona acest edificiu”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă în toamnă ar putea fi deja stabilită soluția pentru Filarmonică, Suruceanu a spus că își dorește acest lucru, dar nu a prezentat un termen concret: „Eu foarte mult îmi doresc asta, fiindcă real este o problemă pe care noi suntem absolut nevoiți să o soluționăm”.

Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a fost grav afectată de incendiul izbucnit în septembrie 2020. De atunci, instituția își desfășoară activitatea în condiții provizorii, iar problema reconstrucției sau edificării unui nou sediu nu a fost soluționată definitiv. Prețul estimat pentru reconstrucția completă a Filarmonicii, care re 2500 de metri pătrați, este de peste 50 de milioane de euro, conform estimărilor minimale ale Ministerului Culturii.