Găgăuzia joacă de comun cu Transnistria în procesul de destabilizare a Moldovei, consideră experții militari de la Institutul american pentru Studiul Războiului, după ce Evghenia Guțul a oferit un interviu publicației rusești Izvestia. Guvernatoarea din autonomie afirma că locuitorii regiunii au nevoie de „protecție” din partea Moscovei.

Guțul susținea că în timpul întrevederii cu Putin i-a relatat liderului de la Kremlin despre „presiunile pe care le exercită asupra poporului găgăuz Chișinăul. Și, bineînțeles, mi-aș dori să primim protecție, pentru ca locuitorii din Găgăuzia să aibă dreptul la o viață bună, prosperă, pentru ca fermierii noștri să-și poată exporta produsele agricole în Federația Rusă, astfel încât să putem primi gaz la un preț mult mai mic decât acum”, afirma Guțul.

Analiștii ISW nu au trecut cu vedere interviul și susțin că unii actori politici din Găgăuzia lansează teze similare celor care apăreau înainte de invazia rusă în regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina. În opinia lor, acestea fac parte din atacurile hibride asupra Moldovei.

„Afirmațiile lui Guțul că Guvernul Moldovei nu ține cont de legea privind statutul special al Găgăuziei sunt similare cu acuzațiile anterioare ale Kremlinului că Ucraina nu a aderat la prevederile Acordurilor de la Minsk privind „statutul special” pentru Republica Populară Donețk (DNR) și Republica Populară Lugansk (LNR). Oficialii și purtătorii de cuvânt ai Kremlinului și autoritățile transnistrene au susținut, de asemenea, că Moldova a abandonat procesul de negociere 5+2, care avea drept scop soluționarea conflictului de decenii din cealaltă regiune pro-rusă a Moldovei, Transnistria.

Kremlinul susținea că presupusele încălcări ale Acordurilor de la Minsk de către Ucraina au „forțat” Rusia să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022. Al șaptelea Congres al Deputaților transnistreni din 28 februarie a cerut oficial protecție Rusiei, ca răspuns la presupusele presiuni din partea Moldovei.

ISW a evaluat anterior că utilizarea unui cuvânt care înseamnă atât „apărare”, cât și „protecție” a avut cel mai probabil rolul de face Kremlinul să interpreteze solicitarea din punct de vedere militar. (…) Narativele sugerează că Kremlinul orchestrează un efort mai larg între actorii pro-ruși din Găgăuzia și Transnistria, ca parte a operațiunilor hibride în curs de desfășurare pentru a destabiliza Moldova din interior”, notează experții de la ISW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul publicat de ISW pe 20 martie sugerează că Rusia și interpușii Kremlinului din Moldova ar fi putut utiliza și informațiile despre atacul cu drone din Transnistria în ziua când se desfășurau prezidențialele în Rusia, despre care se spune că ar fi false sau orchestrate, pentru a crește tensiunile dintre Tiraspol și Chișinău și pentru a justifica acțiunile pe care le-ar putea întreprinde în stânga Nistrului.

„ISW nu poate verifica în mod independent detaliile loviturii cu drone din Transnistria, dar este în concordanță cu modul în care Rusia a organizat provocări în Donbas, care a dus la invazia din 2022”, afirmă experții.

#Evghenia Guțul #Gagauzia #ISW #Rusia #Transnistria

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.