Găgăuzia joacă de comun cu Transnistria în procesul de destabilizare a Moldovei, consideră experții militari de la Institutul american pentru Studiul Războiului, după ce Evghenia Guțul a oferit un interviu publicației rusești Izvestia. Guvernatoarea din autonomie afirma că locuitorii regiunii au nevoie de „protecție” din partea Moscovei.

Guțul susținea că în timpul întrevederii cu Putin i-a relatat liderului de la Kremlin despre „presiunile pe care le exercită asupra poporului găgăuz Chișinăul. Și, bineînțeles, mi-aș dori să primim protecție, pentru ca locuitorii din Găgăuzia să aibă dreptul la o viață bună, prosperă, pentru ca fermierii noștri să-și poată exporta produsele agricole în Federația Rusă, astfel încât să putem primi gaz la un preț mult mai mic decât acum”, afirma Guțul.

Analiștii ISW nu au trecut cu vedere interviul și susțin că unii actori politici din Găgăuzia lansează teze similare celor care apăreau înainte de invazia rusă în regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina. În opinia lor, acestea fac parte din atacurile hibride asupra Moldovei.

„Afirmațiile lui Guțul că Guvernul Moldovei nu ține cont de legea privind statutul special al Găgăuziei sunt similare cu acuzațiile anterioare ale Kremlinului că Ucraina nu a aderat la prevederile Acordurilor de la Minsk privind „statutul special” pentru Republica Populară Donețk (DNR) și Republica Populară Lugansk (LNR). Oficialii și purtătorii de cuvânt ai Kremlinului și autoritățile transnistrene au susținut, de asemenea, că Moldova a abandonat procesul de negociere 5+2, care avea drept scop soluționarea conflictului de decenii din cealaltă regiune pro-rusă a Moldovei, Transnistria.

Kremlinul susținea că presupusele încălcări ale Acordurilor de la Minsk de către Ucraina au „forțat” Rusia să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022. Al șaptelea Congres al Deputaților transnistreni din 28 februarie a cerut oficial protecție Rusiei, ca răspuns la presupusele presiuni din partea Moldovei.

ISW a evaluat anterior că utilizarea unui cuvânt care înseamnă atât „apărare”, cât și „protecție” a avut cel mai probabil rolul de face Kremlinul să interpreteze solicitarea din punct de vedere militar. (…) Narativele sugerează că Kremlinul orchestrează un efort mai larg între actorii pro-ruși din Găgăuzia și Transnistria, ca parte a operațiunilor hibride în curs de desfășurare pentru a destabiliza Moldova din interior”, notează experții de la ISW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul publicat de ISW pe 20 martie sugerează că Rusia și interpușii Kremlinului din Moldova ar fi putut utiliza și informațiile despre atacul cu drone din Transnistria în ziua când se desfășurau prezidențialele în Rusia, despre care se spune că ar fi false sau orchestrate, pentru a crește tensiunile dintre Tiraspol și Chișinău și pentru a justifica acțiunile pe care le-ar putea întreprinde în stânga Nistrului.

„ISW nu poate verifica în mod independent detaliile loviturii cu drone din Transnistria, dar este în concordanță cu modul în care Rusia a organizat provocări în Donbas, care a dus la invazia din 2022”, afirmă experții.

#Evghenia Guțul #Gagauzia #ISW #Rusia #Transnistria

Puține lucruri de pe Pământ au rezistat atât de mult timp în fața schimbărilor. În timp ce clădirile istorice și invențiile care au marcat evoluția omenirii ne atrag atenția, există și minuni ale naturii pe lângă care trecem uneori fără să le cunoaștem povestea, scrie antena3.ro.

Copacii se numără printre cele mai longevive forme de viață de pe planetă. De-a lungul mileniilor, au oferit umbră, adăpost și oxigen, devenind repere ale unor locuri și martori tăcuți ai istoriei. Unii dintre ei au supraviețuit mii de ani, încă dintr-o perioadă în care civilizația arăta cu totul altfel.

Dar unde se află cel mai bătrân copac din lume și care este secretul longevității sale?

Methuselah, pinul care a supraviețuit timp de milenii

În Munții Albi din California, Statele Unite, crește unul dintre cei mai vechi copaci cunoscuți de pe Pământ. Este un pin din specia Great Basin bristlecone pine, botezat Methuselah, după personajul biblic Matusalem, bunicul lui Noe, despre care Biblia spune că a trăit 969 de ani.

Copacul a fost descoperit în anii 1950 de cercetătorul Edmund Schulman și a devenit celebru pentru vârsta sa impresionantă. Este considerat cel mai bătrân copac individual, care nu face parte dintr-o colonie de arbori conectați prin același sistem de rădăcini, a cărui longevitate a fost confirmată prin metode științifice.

Methuselah nu este însă singurul exemplar remarcabil din această zonă. În apropiere se află un alt pin, al cărui nume nu a fost făcut public și despre care cercetătorii au stabilit că ar putea fi chiar mai vechi.

Câți ani are cel mai bătrân copac din lume?

Vârsta copacilor poate fi stabilită prin analizarea inelelor de creștere, fiecare dintre acestea oferind indicii despre un an din viața arborelui.

În cazul lui Methuselah, au fost prelevate probe în 1957. Ulterior, dendrocronologul Tom Harlan, de la Laboratorul de Cercetare a Inelelor Arborilor al Universității din Arizona, a comparat inelele de creștere și a confirmat că arborele are peste 4.800 de ani.

În 2009, același cercetător a analizat și o probă mai veche, prelevată de Edmund Schulman dintr-un alt pin din Munții Albi, înainte de moartea acestuia. Proba provenea de la un copac viu, rămas fără nume, despre care s-a estimat că are peste 5.000 de ani. Acesta ar putea fi, așadar, cel mai bătrân arbore viu individual a cărui vârstă a fost verificată.

Înainte ca Methuselah să fie recunoscut drept unul dintre cei mai bătrâni arbori vii din lume, recordul îi era atribuit pinului Prometheus, din statul Nevada. Copacul a fost tăiat în 1964 de Donald Rusk Currey, un doctorand care studia istoria climatică a regiunii. Analiza ulterioară a inelelor de creștere a arătat că arborele avea aproximativ 4.900 de ani, existând estimări potrivit cărora ar fi putut depăși 5.000 de ani. Circumstanțele tăierii rămân controversate, iar dispariția sa este considerată unul dintre cele mai cunoscute exemple ale pierderii unui exemplar natural excepțional în urma unei intervenții umane.

Numele Prometheus provine din mitologia greacă, de la titanul care le-ar fi oferit oamenilor focul.

De ce este ținut secret locul în care se află Methuselah?

Pădurea Ancient Bristlecone Pine se găsește în Munții Albi din California și adăpostește exemplare de pini care au supraviețuit timp de milenii.

Cu toate acestea, poziția exactă a lui Methuselah și a copacului despre care se crede că este și mai vechi a fost păstrată secretă. Măsura a fost luată pentru a preveni deteriorarea arborilor, vandalismul sau alte intervenții care le-ar putea pune în pericol existența.

Timp de decenii, nici măcar fotografiile care ar fi permis identificarea cu ușurință a exemplarelor nu au fost distribuite pe scară largă. În 2021, însă, imagini apărute online au făcut ca localizarea lui Methuselah să devină mai ușor de identificat.

Importanța protejării arborilor cu valoare istorică a revenit în atenția publicului și după un incident petrecut în Marea Britanie.

În septembrie 2023, celebrul sicomor din Sycamore Gap, comitatul Northumberland, a fost tăiat intenționat. Copacul, vechi de aproximativ 300 de ani, devenise un reper cunoscut, aflat într-o depresiune naturală a terenului, lângă Zidul lui Hadrian.

În 2025, doi bărbați, Daniel Graham și Adam Carruthers, au fost condamnați la câte patru ani și trei luni de închisoare pentru tăierea ilegală a arborelui și deteriorarea Zidului lui Hadrian, monument protejat și inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

Care este secretul longevității acestor copaci?

Pinii din specia Great Basin bristlecone pine sunt considerați printre cei mai longevivi arbori de pe planetă. Ei cresc în regiunile montane înalte din California, Nevada și Utah, în condiții care ar fi dificile pentru multe alte specii.

Secretul longevității lor este legat tocmai de mediul neprielnic în care se dezvoltă. Temperaturile scăzute, solurile sărace și condițiile aspre încetinesc considerabil creșterea copacilor.

Ritmul lent de dezvoltare contribuie la formarea unui lemn foarte dens, care îi ajută să reziste mai bine putrezirii, insectelor și ciupercilor. Astfel, deși cresc în condiții dificile și pot avea un aspect aparent fragil, acești arbori reușesc să supraviețuiască mii de ani.

Longevitatea lor este o dovadă a modului în care unele specii se adaptează mediului și rezistă în fața unor schimbări care se desfășoară pe perioade mult mai lungi decât o viață omenească.