Julian Assange a primit marţi, 26 martie curent, şansa de a-şi continua lupta împotriva extrădării sale în Statele Unite, după ce Înalta Curte de la Londra a decis că autorităţile americane trebuie să furnizeze noi garanţii referitoare la tratamentul care i-ar fi rezervat fondatorului WikiLeaks în SUA, transmit agențiile internaționale de presă citate de Agerpres.

Autorităţile americane încearcă să îl pună sub acuzare pe Assange (52 de ani) pentru publicarea a sute de mii de documente militare şi diplomatice secrete.

„Dacă aceste garanţii nu sunt furnizate” în termen de trei săptămâni, atunci Julian Assange va putea face apel la decizia de extrădare, acordată în iunie 2022 de către guvernul britanic, potrivit deciziei luate marţi de judecătorii Victoria Sharp şi Jeremy Johnson.

Justiţia britanică vrea să se asigure că Julian Assange va putea beneficia de Primul Amendament al Constituţiei Statelor Unite, cel care protejează libertatea de exprimare, şi că fondatorul WikiLeaks nu ar fi condamnat la moarte în SUA. Primul Amendament interzice Congresului SUA să voteze legi prin care să se instituie o religie oficială de stat sau prin care o religie este preferată în locul alteia, să promulge legi prin care s-ar împiedica libertatea religioasă, legi care să îngrădească libertatea de exprimare, libertatea presei, legi care să limiteze dreptul la adunare paşnică şi la a trimite petiţii guvernului.

În cazul în care garanţiile solicitate sunt livrate în acest termen, atunci o nouă audiere este prevăzută pentru data de 20 mai, pentru a se hotărî dacă Assange poate beneficia sau nu de un ultim recurs în Regatul Unit.

În luna februarie, avocaţii lui Assange au încercat să conteste aprobarea dată de justiţia britanică la cererea de extrădare formulată de SUA, ei susţinând că acuzaţiile au motivaţie politică. Justiţia britanică a decis iniţial în favoarea lui Julian Assange în ianuarie 2021, când judecătoarea Vanessa Baraitser a refuzat să autorizeze extrădarea sa, în temeiul riscului că fondatorul Wikileaks s-ar putea sinucide. Decizia judecătoarei a fost însă infirmată ulterior.

Julian Assange riscă până la 175 ani de închisoare în SUA, unde este urmărit pentru publicarea începând din 2010 a peste 700.000 de documente confidenţiale despre activităţile militare şi diplomatice ale Statelor Unite, mai ales în Irak şi Afganistan.

Fondatorul Wikileaks a fost arestat de poliţia britanică în 2019 după şapte ani în care nu a putut părăsi ambasada Ecuadorului la Londra, pentru a evita să fie extrădat în Suedia într-o anchetă pentru viol, clasată fără urmări în 2019. În prezent, el se află în detenţie în închisoarea de înaltă securitate Belmarsh, în estul Londrei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#extradare #Julian Assange #Marea Britanie #SUA

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.