Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale, potrivit unui studiu

28 Mart. 2024, 08:32
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
28 Mart. 2024, 08:32 // În Lume //  Redacția Realitatea

Milioane de femei din întreaga lume care utilizează anumite medicamente hormonale pentru contracepţie şi pentru a gestiona afecţiuni precum endometrioza pot prezenta un risc crescut de tumori cerebrale rare, de obicei benigne, susţin cercetătorii.

Potrivit The Guardian, oamenii de ştiinţă au descoperit că utilizarea prelungită a anumitor medicamente progestogene a fost legată de un risc mai mare de meningiom, care sunt tumori (de obicei necanceroase) care se formează în ţesuturile din jurul creierului.

Dar, deşi riscul de meningiom a fost mai mare în cazul femeilor care au luat medicamentele timp de mai mult de un an, un expert de renume a declarat că această constatare nu ar trebui să le îngrijoreze pe femeile care au folosit sau folosesc în prezent, deoarece riscul ridicat a rămas „extrem de mic”.

Progestogenii sunt asemănători hormonului natural progesteron. Aceştia sunt utilizaţi în contraceptive, pentru afecţiuni ginecologice precum endometrioza şi sindromul ovarelor polichistice şi în terapiile de substituţie hormonală utilizate în timpul menopauzei.

Se ştie deja că progestogeni în doze mari cresc riscul de meningiom, dar în cel mai recent studiu publicat în BMJ, cercetătorii de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentelor şi a Produselor de Sănătate din Franţa au investigat opt forme de hormon mai frecvent utilizate.

Majoritatea meningioamelor nu sunt de obicei canceroase şi cresc lent, dar, deoarece pot exercita presiune asupra creierului, ele necesită adesea o îndepărtare chirurgicală. Tumorile rareori pun viaţa în pericol, dar intervenţia chirurgicală implică riscuri, nu în ultimul rând pentru structurile cerebrale din apropierea tumorilor, care pot fi uneori deteriorate.

Utilizând date din sistemul naţional de sănătate francez, cercetătorii au identificat 18.061 de femei, cu o vârstă medie de 58 de ani, care au suferit intervenţii chirurgicale între 2009 şi 2018 pentru îndepărtarea meningioamelor intracraniene. Comparând fiecare caz cu cinci persoane de control sănătoase, potrivite, cercetătorii au descoperit că utilizarea prelungită – adică mai mult de 12 luni – a trei progestative a fost asociată cu un risc mai mare de meningiom care a necesitat o intervenţie chirurgicală.

Două pilule orale, medrogestone şi promegestone, au fost legate de un risc de 4,1 şi, respectiv, de 2,7 ori mai mare de meningiom; iar acetatul de medroxiprogesteron, o injecţie contraceptivă vândută sub numele de Depo-Provera, a fost legată de un risc de 5,6 ori mai mare. Deoarece studiul este observaţional, nu poate dovedi că hormonii cauzează tumorile. Nu a fost găsit niciun risc excesiv pentru progesteron, dydrogesteron sau pentru sistemele hormonale intrauterine utilizate pe scară largă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cercetătorii solicită mai multe studii privind siguranţa hormonilor, în special a acetatului de medroxiprogesteron injectabil. Injecţiile sunt rar folosite în Marea Britanie şi în restul Europei, dar 74 de milioane de femei la nivel global le primesc, ceea ce înseamnă că „numărul de meningioame atribuibile poate fi potenţial ridicat”, scriu aceştia.

Pe baza registrelor de date privind cancerul din Marea Britanie, aproximativ patru din fiecare mie de femei în vârstă de 30 de ani ar trebui să dezvolte un meningiom până la vârsta de 80 de ani. Dacă utilizarea acetatului de medroxiprogesteron timp de mai mult de un an creşte riscul de aproximativ cinci ori, aşa cum sugerează studiul BMJ, această cifră ar creşte la 20 la fiecare mie.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!