Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale, potrivit unui studiu

28 Mart. 2024, 08:32
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
28 Mart. 2024, 08:32 // În Lume //  Redacția Realitatea

Milioane de femei din întreaga lume care utilizează anumite medicamente hormonale pentru contracepţie şi pentru a gestiona afecţiuni precum endometrioza pot prezenta un risc crescut de tumori cerebrale rare, de obicei benigne, susţin cercetătorii.

Potrivit The Guardian, oamenii de ştiinţă au descoperit că utilizarea prelungită a anumitor medicamente progestogene a fost legată de un risc mai mare de meningiom, care sunt tumori (de obicei necanceroase) care se formează în ţesuturile din jurul creierului.

Dar, deşi riscul de meningiom a fost mai mare în cazul femeilor care au luat medicamentele timp de mai mult de un an, un expert de renume a declarat că această constatare nu ar trebui să le îngrijoreze pe femeile care au folosit sau folosesc în prezent, deoarece riscul ridicat a rămas „extrem de mic”.

Progestogenii sunt asemănători hormonului natural progesteron. Aceştia sunt utilizaţi în contraceptive, pentru afecţiuni ginecologice precum endometrioza şi sindromul ovarelor polichistice şi în terapiile de substituţie hormonală utilizate în timpul menopauzei.

Se ştie deja că progestogeni în doze mari cresc riscul de meningiom, dar în cel mai recent studiu publicat în BMJ, cercetătorii de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentelor şi a Produselor de Sănătate din Franţa au investigat opt forme de hormon mai frecvent utilizate.

Majoritatea meningioamelor nu sunt de obicei canceroase şi cresc lent, dar, deoarece pot exercita presiune asupra creierului, ele necesită adesea o îndepărtare chirurgicală. Tumorile rareori pun viaţa în pericol, dar intervenţia chirurgicală implică riscuri, nu în ultimul rând pentru structurile cerebrale din apropierea tumorilor, care pot fi uneori deteriorate.

Utilizând date din sistemul naţional de sănătate francez, cercetătorii au identificat 18.061 de femei, cu o vârstă medie de 58 de ani, care au suferit intervenţii chirurgicale între 2009 şi 2018 pentru îndepărtarea meningioamelor intracraniene. Comparând fiecare caz cu cinci persoane de control sănătoase, potrivite, cercetătorii au descoperit că utilizarea prelungită – adică mai mult de 12 luni – a trei progestative a fost asociată cu un risc mai mare de meningiom care a necesitat o intervenţie chirurgicală.

Două pilule orale, medrogestone şi promegestone, au fost legate de un risc de 4,1 şi, respectiv, de 2,7 ori mai mare de meningiom; iar acetatul de medroxiprogesteron, o injecţie contraceptivă vândută sub numele de Depo-Provera, a fost legată de un risc de 5,6 ori mai mare. Deoarece studiul este observaţional, nu poate dovedi că hormonii cauzează tumorile. Nu a fost găsit niciun risc excesiv pentru progesteron, dydrogesteron sau pentru sistemele hormonale intrauterine utilizate pe scară largă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cercetătorii solicită mai multe studii privind siguranţa hormonilor, în special a acetatului de medroxiprogesteron injectabil. Injecţiile sunt rar folosite în Marea Britanie şi în restul Europei, dar 74 de milioane de femei la nivel global le primesc, ceea ce înseamnă că „numărul de meningioame atribuibile poate fi potenţial ridicat”, scriu aceştia.

Pe baza registrelor de date privind cancerul din Marea Britanie, aproximativ patru din fiecare mie de femei în vârstă de 30 de ani ar trebui să dezvolte un meningiom până la vârsta de 80 de ani. Dacă utilizarea acetatului de medroxiprogesteron timp de mai mult de un an creşte riscul de aproximativ cinci ori, aşa cum sugerează studiul BMJ, această cifră ar creşte la 20 la fiecare mie.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!