Rusia nu are planuri în privinţa niciunei ţări NATO şi nu va ataca Polonia, statele baltice sau Cehia, dar dacă Occidentul va furniza avioane de luptă F-16 Ucrainei, atunci acestea vor fi doborâte de forţele ruseşti, a declarat Vladimir Putin.

Adresându-se piloţilor forţelor aeriene ruse, Putin a declarat că alianţa militară condusă de SUA s-a extins spre est, spre Rusia, de la căderea Uniunii Sovietice în 1991, dar că Moscova nu are planuri de a ataca un stat NATO.

„Nu avem intenţii agresive faţă de aceste state. Ideea că vom ataca o altă ţară Polonia, statele baltice şi cehii sunt, de asemenea, speriaţi – este un nonsens total. Este doar o prostie”, a spus Putin.

Kremlinul, care acuză SUA că luptă împotriva Rusiei prin sprijinirea Ucrainei cu bani, arme şi informaţii, spune că relaţiile cu Washingtonul nu au fost probabil niciodată mai proaste. Întrebat despre avioanele de luptă F-16 pe care Occidentul a promis că le va trimite în Ucraina, Putin a spus că astfel de aparate nu vor schimba situaţia din Ucraina.

„Dacă vor furniza avioane F-16, şi vorbesc despre asta şi se pare că antrenează piloţi, acest lucru nu va schimba situaţia pe câmpul de luptă. Iar noi vom distruge avioanele aşa cum distrugem astăzi tancurile, vehiculele blindate şi alte echipamente, inclusiv lansatoarele multiple de rachete. Bineînţeles, dacă vor fi folosite de pe aerodromuri din ţări terţe, ele devin pentru noi ţinte legitime, oriunde s-ar afla”, a continuat Vladimir Putin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comentariile lui au urmat unor declaraţii făcute mai devreme în cursul zilei de miercuri de ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, care a spus că avioanele ar urma să ajungă în Ucraina în următoarele luni.

Belgia, Danemarca, Norvegia şi Olanda se numără printre ţările care s-au angajat să doneze F-16.

#declaratii #Putin #Rusia #SUA

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.