A participat la luarea deciziilor în cadrul ședințelor grupului de lucru pentru achiziții unde, și-a exprimat votul în favoarea și interesul fiului său, iar ca urmare, între Minister și SRL-ul fiului său s-a semnat un contract de achiziție în sumă de peste 850 de mii de lei, iar acum este sub vizorul ANI. Vorbim despre fostul secretar general de stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, actualmente rectorul unei universități din țară.

Potrivit informațiilor prezentate, în ianuarie 2021, ANI s-a autosesizat dintr-o investigație jurnalistică, în care se menționa despre faptul că fostul secretar de stat ar fi admis un conflict de interese cu fiul său.

„În cadrul controlului inițiat pe numele acestuia, inspectorul de integritate a intrat în posesia unor documente care confirmă că, în perioada octombrie 2017-august 2019, subiectul aflat în exercitarea funcției de demnitate publică, cea de secretar general de stat în cadrul MECC, a participat la luare deciziilor în calitatea de Președinte al grupului de lucru pentru achiziții al Ministerului în privința unei editurii a cărei co-fondator figura fiul său, semnând în acest sens patru acte administrative”, se arată în comunicatul ANI.

Totodată, în anul 2018, grupul de achiziții al MECC a selectat editura fiului fostului secretar general de stat pentru editarea unor manuale, dintre mai mulți operatori economici înregistrați la această procedură. Ulterior, urmare deciziei grupului de achiziții, a fost semnat contractul cu această editură, în valoare totală de peste 853 de mii de lei.

ANI menționează că, fiindu-i solicitat punctul de vedere, subiectul a invocat că nu a ascuns faptul că unul dintre fondatorii editurii este fiul său. La fel, acesta a menționat că nu a participat la aceste ședințe, iar deciziile grupului i-au fost doar transmise spre semnare post-factum.

În context, dacă actul emis de ANI va rămâne definitiv, fostul secretar general de stat al MECC va fi decăzut din dreptul de a deține o funcție publică sau de demnitate public timp de trei ani și va fi inclus în Registrul Interdicțiilor al ANI.

#ANI #conflict de interese #MECC #secretat general

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.