Ca urmare a examinării contestațiilor din cadrul examenului național de bacalaureat, sesiunea de bază, la data de 4 iulie curent au fost publicate rezultatele finale. Potrivit informațiilor, după anunțarea rezultatelor preliminare au fost depuse 9293 de contestații din numărul total de 65944 de note acordate în sesiunea de bază, ceea ce reprezintă 14,09%, procentul contestațiilor depuse fiind mai mic, comparativ cu anii precedenți.

Numeric, cele mai multe contestații au fost depuse la limba și literatura română – 2703, aceasta fiind și disciplina cu cel mai mare număr de candidați admiși.

„La limba engleză – 1813, la istoria românilor și universală au fost depuse 1163 de contestații, la matematică – 1002, iar la geografie – 985. În rezultatul examinării contestațiilor, au fost majorate 2192 de note, ceea ce constituie 23,59% din numărul notelor contestate și 3,32% din numărul total de note acordate în sesiunea de bază a examenului național de Bacalaureat”, se arată în comunicatul MECC.

Astfel, numărul candidaților care au promovat examenul național de Bacalaureat a crescut cu 117 după examinarea contestațiilor și este egal cu 11844, față de 11803 în anul 2019. Dintre cei 11844 de absolvenți, 9635 sunt candidați din licee, 2003 sunt din colegii și centre de excelență, 95 de candidați provin din universități, 88 sunt candidați înscriși în regim externat, iar 23 sunt candidați restanțieri din sesiunile anterioare.

„În comparație cu datele din 2019, de la aceeași etapă a sesiunii, rata de promovare pentru candidații din licee a crescut cu 0,06 puncte procentuale, iar rata totală a examenului național de Bacalaureat a crescut cu cca 4,3 puncte procentuale. Este în creștere și media obținută de absolvenți în cadrul examenului. Pentru candidații din licee,media mediilor la examenul național de Bacalaureat este 7,28, față de 7,14 în 2019”.

În context, în perioada 19-26 iulie 2021 va fi organizată sesiunea suplimentară a examenului național de Bacalaureat. Rezultatele preliminare după desfășurarea sesiunii suplimentare vor fi anunțate în Centrele de Bacalaureat la data de 28 iulie, iar rezultatele finale – după examinarea contestațiilor, vor fi anunțate la data de 02 august 2021.

Mai mult, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare își exprimă recunoștința pentru efortul depus de către persoanele responsabile de organizarea sesiunii de bază a examenului de Bacalaureat și le mulțumește pentru colaborare.

#BAC #contestari #examen national #rezultate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.