Principalul partid de opoziţie din Turcia a obţinut victorii electorale importante, în principalele oraşe ale ţării, Istanbul şi Ankara.

Rezultatele reprezintă o lovitură semnificativă pentru Recep Tayyip Erdogan, care spera să recâştige controlul asupra oraşelor la mai puţin de un an după ce a revendicat un al treilea mandat de preşedinte.

El a condus campania pentru a obţine victoria în Istanbul, unde a crescut şi a devenit primar. Dar Ekrem Imamoglu, care a câştigat pentru prima dată oraşul în 2019, a obţinut o a doua victorie pentru opoziţia seculară CHP.

Erdogan a promis o nouă eră în megaoraşul turc de aproape 16 milioane de locuitori, dar primarul în exerciţiu al Istanbulului era pe cale să obţină peste 50% din voturi, cu peste 10 procente în faţa candidatului Partidului AK al preşedintelui. Aceasta a fost, de asemenea, prima dată de la venirea la putere a lui Erdogan, în urmă cu 21 de ani, când partidul său a fost învins la urne în întreaga ţară.

În capitala Ankara, primarul opoziţiei, Mansur Yavaş, a fost atât de mult în faţa rivalului său, la 59%, încât şi-a declarat victoria când mai puţin de jumătate din voturi au fost înregistrate. Susţinătorii au blocat toate drumurile principale din oraş, fluturând steaguri şi claxonând .

În mod semnificativ, CHP era, de asemenea, pe cale să câştige în multe alte oraşe mari din Turcia, inclusiv Izmir şi Bursa, Adana şi staţiunea Antalya.

Preşedintele Erdogan, în vârstă de 70 de ani, a recunoscut că alegerile nu s-au desfăşurat aşa cum a sperat, dar le-a spus susţinătorilor din Ankara că acestea nu vor marca „un sfârşit pentru noi, ci mai degrabă un punct de cotitură”.

El a subliniat că întotdeauna s-a bazat pe „voinţa poporului” pentru autoritatea sa şi le-a spus susţinătorilor că va respecta electoratul şi acum. În timpul campaniei electorale, Erdogan a spus că aceasta va fi ultima sa campanie, deoarece mandatul său prezidenţial se încheie în 2028.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dar criticii consideră că victoria l-ar fi încurajat să reformeze constituţia pentru a putea candida din nou. După o înfrângere atât de dramatică, acest lucru pare foarte puţin probabil.

În schimb, rezultatul a fost un mare succes pentru preşedintele CHP, Ozgur Ozel, care a lăudat alegătorii pentru că au decis să schimbe faţa Turciei printr-un vot istoric: „Ei vor să deschidă uşa unui nou climat politic în ţara noastră”.

Mulţimi din Istanbul s-au adunat în faţa primăriei în Sarachane, unul dintre cele mai vechi cartiere din Istanbul. Au fluturat steaguri turceşti şi bannere pe care era afişată fotografia lui Ekrem Imamoglu alături de părintele fondator al Turciei, Kemal Ataturk, al cărui poster era aşezat pe pereţii clădirii autorităţilor locale.

„Pot spune că încrederea şi convingerea cetăţenilor noştri în noi au fost răsplătite”, a declarat Imamoglu.

Atât el, cât şi Mansur Yavaş sunt văzuţi ca potenţiali candidaţi pentru preşedinţie în 2028.

„Totul va fi bine”, au scandat susţinătorii lui Imamoglu în timp ce dansau pe ritmuri de tobe şi clarineţi în Sarachane, unul dintre cele mai vechi cartiere din Istanbul. Primarul în exerciţiu al Istanbulului a folosit pentru prima dată acest slogan atunci când a câştigat oraşul în faţa partidului lui Erdogan, în urmă cu cinci ani. Unele dintre bannerele din Sarachane foloseau sloganul său actual, „Cu toată viteza înainte”.

În Istanbul locuieşte o cincime din populaţia Turciei, care numără aproape 85 de milioane de locuitori. Controlul oraşului înseamnă controlul unei părţi semnificative din economia Turciei, inclusiv comerţul, turismul şi finanţele.

#alegeri #mandat #turcia

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.