Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) se va desfășura anul acesta în perioada 8 aprilie – 7 iulie. Această activitate națională se înregistrează o dată la 10 ani și are scopul de a culege date statistice despre populație și locuințe.

Conform legii, fiecare persoană este obligată să răspundă corect și în întregime la chestionarul de recenzare.

„În cadrul recensământului, sunt colectate date cu privire la fiecare persoană din gospodărie (de exemplu: anul și locul nașterii, locul de trai, limba vorbită, nivelul educației, ocupația ș.a.), cât și date despre locuință (cum ar fi dotarea cu sistem de canalizare și aprovizionare cu apă, modul de încălzire, suprafața și materialele de construcție a locuinței ș.a.)”, se arată într-un comunicat emis de oamenii legii.

Datele pe care le veți oferi la Recensământ rămân confidențiale și protejate conform legilor. Răspunsurile vor fi utilizate pentru a produce statistici care vor oferi o imagine a vieții în Republica Moldova și a modului în care aceasta se schimbă de-a lungul anilor.

Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova (BNS), precizează că recensământul populației este un exercițiu scump și din acest motiv el se organizează doar o dată la 10 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#10 ani #chestionar #confidentialitate #întrebări #populație #recensământ 2024

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.