Copenhaga a introdus experimental o săptămână de lucru de patru zile pentru angajații municipali începând cu 1 aprilie, care poate deveni un program standard de lucru în viitor, transmite Dagens Nyheter.

Începând de luni, angajații celor șase administrații de la Copenhaga vor începe să lucreze patru zile pe săptămână, cu același număr de ore de lucru și trei zile libere complete.

Un astfel de program va fi în vigoare până la sfârșitul anului, iar apoi poate deveni permanent. Se preconizează că acest lucru îi va ajuta pe oameni să își găsească un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, iar perioadele mai lungi de odihnă vor eficientiza munca.

Ideea a fost discutată încă anul trecut și a fost susținută de toate forțele politice din consiliul local. Pe lângă argumentul privind reducerea nivelului de stres pentru angajați, un altul a fost atractivitatea posturilor vacante pentru potențialii noi candidați.

Potrivit cercetătoarei Janne Gleerup de la Universitatea Roskilde, astfel de experimente nu mai sunt neobișnuite în sectorul privat. Potrivit acesteia, Copenhaga nu este singurul oraș în care a fost introdusă sau se pregătește o săptămână de lucru mai scurtă – modele similare sunt testate în aproximativ 20 de orașe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un test de 4 zile pe săptămână a fost introdus de producătorul de rucsacuri Sandqvist, în Malmö, Suedia, o companie de utilități care administrează locuințe de închiriat dorește să reducă săptămâna de lucru la 32 de ore, în loc de 40 în prezent.

În 2023, un astfel de experiment a fost realizat de orașul spaniol Valencia, rezultatele sale au arătat că lucrătorii participanți au simțit o îmbunătățire a confortului vieții, deși s-au manifestat și anumite efecte negative.

#4 zile #Copenhaga #eficientizarea muncii

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.