Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis să amâne examinarea Raportului emis de Comisia Vetting pe numele lui Ion Munteanu, candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Potrivit președintelui interimar al CSM, raportul conține peste 5200 de file, care nu a fost studiat atent înainte de ședință. Votul membrilor CSM, în acest caz, a fost unanim.

„Anterior, ceva mai devreme, am discutat, într-o ședință de lucru, despre raportul prezentat și înscrisurile anexate. Acest raport conține aproximativ 5200 pagini. El a parvenit la Consiliul Superior al Magistraturii la 22 martie, adică aproximativ 10 zile calendaristice, dintre care lucrătoare sunt doar patru. Am expus în comun că este un volum foarte mare de informații care trebuie verificate suplimentar și, respective, propunerea a fost să fie amânat examinarea acestui raport pentru o săptămână, cel mult, ca să reușim să studiem toate înscrisele. Comisia a identificat cel puțin cinci dubii care trebuie analizate în contextul tuturor înscrisurilor anexate”, a precizat Sergiu Caraman, președintele interimar al CSM.

O declarație similară a avut și Ion Guzun, membru CSM.

„Colegi (…) noi vorbim despre o cifră de 668 de documente, care au un volum total de 5244 de file, dintre care majoritatea se referă la documente financiare. Unele lucruri ne depășesc pe noi, ca membri ai CSM. Mai bine să amânăm examinarea acestui subiect. ”, a declarat Ion Guzun, membru CSM.

A fost împotrivă actualul Procuror General Interimar.

„Optez ca subiectul să fie examinat la ședința de astăzi, așa cum a fost stabilit și inclus în ordinea de zi. Sunt împotriva amânării”, a spus în replică Ion Munteanu.

Chiar și așa, subiectul a fost amânat pentru o următoare ședință. Între timp, membrii CSM au aprobat Raportul Comisiei de evaluare externă (Comisia Vetting), în care se menționează că Stella Bleșceaga corespunde criteriilor de integritate etică și financiară pentru poziția de judecător al CSJ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până în prezent, Comisia Vetting a transmis CSM-ului aproximativ 10 rapoarte de evaluare pe candidați la CSJ.

#CSM #raport Comisia Vetting #sedinta

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.