Norvegia intenționează să crească numărul de recruți de la 9.000 la 13.500, potrivit agenției AP.

Ministrul norvegian al apărării, Bjørn Arild Gram, a remarcat necesitatea de a „avea suficienți oameni cu abilitățile potrivite la momentul potrivit”.

„În viitor, vom avea nevoie de mai mulți oameni cu experiență militară profesională”, a spus ministrul. Potrivit acestuia, numărul recruților pentru serviciul militar în forțele armate ale țării va crește treptat anual.

Șeful Ministerului Apărării a anunțat, de asemenea, o investiție de un milion de dolari în facilitatea forțelor armate norvegiene din Terningmoen, la nord de Oslo, unde vor fi adunați toți recruții. El nu a specificat exact cât va cheltui Norvegia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mass-media norvegiană a confirmat că obiectivul este de a ajunge la 13.500 de recruți până în 2036.

Recent, vecina Norvegiei, Danemarca, a declarat că dorește să crească numărul de tineri care fac serviciul militar prin extinderea recrutării la femei și creșterea duratei serviciului militar de la patru la 11 luni. Norvegia intenționează, de asemenea, să atingă obiectivul NATO de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare încă din 2024, cu doi ani mai devreme decât era planificat.

#Norvegia #recruti #serviciu militar

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul noii legi privind mass-media, care introduce un Registru al transparenței proprietății și finanțării furnizorilor de servicii media și noi reguli privind concentrările pe piața media, transmite IPN. Registrul va fi gestionat de Ministerul Culturii, iar înscrierea va fi benevolă și nu va condiționa desfășurarea activității mass-media.

Totuși, accesul la mecanismele de sprijin public, inclusiv la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, va fi condiționat de înscrierea în Registru și de respectarea celorlalte cerințe legale. Potrivit sursei citate, proiectul obligă furnizorii de servicii media să asigure transparența proprietății și finanțării și introduce criterii pentru evaluarea concentrărilor pe piața media, inclusiv prin prisma impactului asupra pluralismului și independenței editoriale.

Noua lege interzice cenzura și prevede protecția independenței editoriale. Constrângerea, intimidarea sau presiunile exercitate asupra jurnaliștilor pentru a le influența activitatea vor atrage răspundere în condițiile legii. Sunt prevăzute și măsuri suplimentare pentru protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor, protestelor și manifestațiilor.

Cadrul legal este extins și asupra mediului digital. Proiectul definește noțiunea de „platformă online” și stabilește responsabilități pentru conținutul jurnalistic distribuit în acest spațiu. Furnizorii vor trebui, de asemenea, să verifice în continuare conținutul produs cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială.

Documentul introduce noțiunea de „dezinformare” și stabilește reguli privind pluralismul mediatic, responsabilitatea editorială și concentrările pe piața media. Totodată, sunt clarificate atribuțiile Ministerului Culturii, Consiliului Audiovizualului și Consiliului Concurenței.